Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |  Cosmin, un prieten drag ( 11 ) – ultimul episod | Autor : carlito21 - 2013-06-15
Citita de 10713 ori - Nota 8.10 (163 voturi) | | | Urmatoarele zile, dupa plecarea lui Cosmin cu tatal sau la spitalul din Bucuresti, au fost extrem de tensionate si de dificile. Asteptam cu nerabdare orice semn de la el. Nu indrazneam sa-l sun, pentru ca m-a rugat sa nu o fac, deoarece in salonul de terapie intensiva era interzisa utilizarea telefoanelor mobile, pentru a nu interfera cu aparatura medicala. Ma suna el, de cateva ori pe zi, si ma punea la curent cu starea de sanatate a tatalui sau, care se inrautatea in mod progresiv. Prognosticul medicilor era extrem de rezevat, inspre deces.
Mama lui sosise la spital, chiar in dupa-amiaza acelei zile si impreuna cu Cosmin au vegheat la patul bolnavului cateva zile neintrerupt. Si parintii mei au fost extrem de afectati de situatia creata, iar mama fiind o credincioasa devotata, a dat un acatist la biserica si s-a rugat tot timpul pentru sanatatea tatalui sau. La fel de afectati au fost colegii de clasa si diriga, cu toate ca il cunosteau de putina vreme. Toata lumea spera intr-o minune, mai putin eu, care interpretam aceea nefericita intamplare, ca pe o pedeapsa divina, ca pe o mantuire a prietenului meu drag. Evident ca, nu ma puteam exprima in public, totul mocnea in sufletul meu si ma chinuiam noaptea, fara sa pot dormi.
Imi doream sa se termine totul odata, sa-l revad pe iubitul meu, eliberat de orice constrangere sau obligatie, imi imaginam un viitor foarte frumos impreuna! Pe de alta parte, ceva din mine ma facea sa regret acele ganduri nefiresti: cum sa-ti intemeiezi fericirea pe moartea unui om? Era absurd, imoral si contrar convingerilor mele personale si religioase! Pana la urma era tatal sau, cu toate pacatele savarsite in ultima perioada. Ani de zile a avut grija de Cosmin, s-a ocupat de el, l-a intretinut, l-a educat si chiar a tinut la el. Doamne, cat de complicata poate sa fie viata uneori! Pe buna dreptate se spune ca: “Sa nu-ti dea Dumnezeu sa duci, atata cat esti tu in stare!”
Zilele se scurgeau chinuitor de incet. Nu mai aveam chef de nimic. O lasasem mai moale cu scoala, pe Simona am evitat-o tot timpul, incapabil sa-i mai suport cicaleala, iar la antrenamente ma miscam ca un robot, fapt remarcat atat de colegi cat si de antrenori. Insa toata lumea stia cauza, “sufeream pentru tragedia celui mai bun prieten al meu”, asa ca ma lasau in pace.
Dupa 6 zile a sosit si vestea nefasta. Tatal lui Cosmin a murit in spital la Bucuresti, putin dupa ora 15. Mama lui Cosmin era distrusa, iar el suferea mai mult pentru durerea si nefericirea ei. Deoarece, tatal lui Cosmin nu mai avea rudenii apropiate, decat un frate emigrat in Australia, si nu au fost pregatiti cu un loc de veci undeva, cei doi au hotarat sa-l incinereze, mai ales ca, mama lui Cosmin era decisa sa se stabileasca definitiv in strainatate. Urma ca, dupa terminarea liceului si examenul de bac, Cosmin sa-si urmeze mama si sa plece din tara.
Prieteni dragi, cred ca realizati ca vestea nefasta pentru mine, nu era moartea lui Petre, ci faptul ca urma sa-l pierd pe Cosmin. Acesta urma sa se mute imediat in Ardeal la bunica lui si sa-si continue liceul acolo. Cosmin a mai stat o perioada cu bunica sa, cat a fost mic, pana cand Petre l-a adoptat si l-a primit cu el. Dar bunica era deja batrana si bolnava si locuia impreuna cu fratele mamei sale. Practic, Cosmin urma sa locuiasca cu unchiul sau si cu familia acestuia, la Dej in Transilvania. Din Arges pana acolo, era o cale lunga! Probabil ca il pierdeam definitiv pe Cosmin si nu mai puteam sa-l mai vad niciodata! Adio iubire, adio fericire!
Totusi, dupa doua zile au revenit in orasul nostru, pentru a rezolva ultimele probleme. Cosmin a cerut transferul la un liceu din Dej, iar mama lui s-a ocupat de vanzarea lucrurilor din casa si lichidarea chiriei locuintei. Cosmin a fost foarte dragut si a venit cu mama lui la noi, ca sa ne multumeasca pentru amabilitate si sprijin. Parintii mei au fost foarte incantati sa o cunoasca pe mama lui Cosmin si au stat de vorba cateva ore. Prilej cu care eu m-am retras cu Cosmin la mine in camera.
- Ionut, mi-a fost asa de dor de tine! Nici nu poti sa realizezi cat de mult mi-ai lipsit. Stateam cu randul la patul tatei, iar cand eram eu de garda, ma gandeam numai la tine! Cat de mult ma bucur, ca pot din nou sa te revad.
- La fel de mult ma bucur si eu, dragul meu Cosmin! Tot timpul m-am gandit numai la tine! Nu mai aveam chef de nimic! Nu ma mai puteam concentra, nu mai invatam, nu mai puteam dormi, nu mai aveam pofta de mancare! In toate, erai numai tu! Nu mi s-a mai intamplat asa, niciodata! Nici nu stiu cum sa interpretez asta! Oare ce a fost?
- Simplu! Asa e iubirea! Cat de mult ma bucur, ca ma iubesti asa de tare! Ionut, sa ma ierte Dumnezeu, ca au trecut numai 4 zile de cand a murit tata, dar asta e o mare bucurie pentru mine! Ma iubesti! O Doamne, ma iubeste cel mai bun, cel mai frumos si cel mai dulce baiat din lume! Sunt asa de fericit!
Cuvintele devenisera de prisos! Ne-am aruncat unul in bratele celuilat si am inceput sa ne sarutam cu disperare, cu sete, fara sa ne mai putem potoli. Facand abstractie de orice prudenta, usa camerei fiind descuiata, am inceput sa ne dezbracam reciproc, cu repeziciune, dorind sa ramanem absolut goi si sa ne unim trupurile infierbantate de dorinta. Am continuat sa ne imbratisam, sa ne sarutam, rostogolindu-ne unul peste celalat, in patul meu primitor si generos! Nu ne mai saturam unul de celalat, trupurile noastre ardeau patimase, ne strangeam in brate cu putere si ne lipeam unul de celalt, intr-o contopire perfecta. Eram beti de fericire si de pasiune! Nu aveam nevoie de cuvinte: ochii, degetelea, pielea, buzele, limba, spuneau intreaga noastra poveste de iubire. Doream sa ne cufundam unul in celalat, sa fim un singur trup, o singura fiinta!
Nici nu mai stiu cand si cum am intrat in trupul fierbinte a lui Cosmin, frematand de dorinta. Chiar si acum, dupa ceva timp, momentele acelea sunt in mintea mea neclare. Ca intr-un film redat cu acceleratie. M-am trezit, pur si simplu, calarindu-l pe Cosmin cu inversunare, pompandu-l din greu, iar el, cu maieul meu in gura pe post de calus, pentru a atenua zgomotele, se zbatea sub mine si gemea fericit. Apoi eram deasupra lui, iar el sub mine, cu picioarele rezemate de umerii mei, dandu-mi contre puternice, in timp ce eu ma goleam in el. Apoi el intre picioarele mele, lingandu-mi voinicul si sugandu-l de zor, apoi un rimming bestial din partea lui si in cele din urma, Cosmin calarindu-ma de zor!
Da! Da! Cosmin ma futea, tot asa de pasional, cum o facusem si eu cu ceva timp inainte! Cand si cum a facut asta, nici acum nu pot sa stiu! Daca m-a durut? Habar nu am, dar nu cred! Eram in al noulea cer! Prostata mea palpita bucuroasa, la fiecare trecere dura a pulanului sau, imens si gros, dar nici urma de durere sau jena! Era asa de bine si de placut, cand ma futea Cosmin! O imensa si fierbinte fericire mi-a cuprins trupul si m-am golit extaziat! Am mai continuat asa cateva numere, fiind deasupra, cand unul, cand celalat. Nici nu mai stiu de cate ori am ejaculat fiecare, dar trupurile noastre, ca si cearceaful de sub noi, erau pline de samanta calda si cleioasa. Dupa vreo doua ore de iubire si contopire, salbatica si patimasa, ne-am prabusit amandoi intr-un somn adanc, nu inainte de a inchide usa, in cele din urma.
Dupa un timp am auzit niste ciocanituri discrete in usa si vocea tatei:
- Baieti, ce naiba faceti acolo, de trei ore? Ati adormit? Haideti, ca mama lui Cosmin vrea sa plece!
- Da, tata! Am stat de vorba si obositi fiind, am atipit! Venim imediat!
Ne-am tras pe noi boxerii si pe furis, urmarind sa nu ne vada cineva, am intrat la baie si ne-am primenit. Apoi veseli, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic, am intrat in sufragerie, unde mama lui Cosmin era pregatita de plecare.
- Baieti, imi pare tare rau ca v-am intrerupt discutia, dar e tarziu! Eu trebuie sa plec chiar in seara asta in Austria, dar Cosmin mai ramane pana maine, cand va veni unchiul lui sa-l ia. Stiu cat de greu va este, ca ati fost asa buni prieteni. Am vorbit cu parintii lui Ionut. Cosmin, tu o sa te intorci aici dupa ce am sa plec si o sa dormi in noapte asta cu el! Ultima voastra noapte. Imi pare rau ca s-a intamplat asa, dar voi puteti sa ramaneti prieteni la fel de buni. In vacanta, Ionut poate veni la Dej sa-l vada pe Cosmin si invers.
Pentru ca lipsise de la munca foarte mult, doamna a plecat repede, lasandu-l pe Cosmin sa finalizeze treburile. Mai ramasesera niste lucruri personale, haine, aparatura electronica, carti, pe care unchiul lui Cosmin urma sa le ridice in ziua urmatoare cu o dubita. Pe la ora 12 am auzit soneria de la intrare. Era Ionut, cu un mic bagaj in mana.
- Buna, Ionut! M-am intors. Mama a plecat chiar a... |
 |
|
