Sarbatorile de iarna nu au venit cu vesti prea bune! Ba chiar as putea spune ca erau nasoale rau de tot! Eram pedepsit pentru desfranarea mea si pentru placerea aceea vinovata din semestrul I. Odata ajuns acasa, cu toata precautia si secretul parintilor, am aflat dezastrul familiei mele. Singura fabrica din oras a dat faliment si a fost inchisa. Dupa aproape 35 de ani de munca, tata a ramas pe drumuri, fara servici. La 53 de ani, nu te mai angajeaza nimeni intr-un orasel plin de someri! Se intamplase imediat ce am ajuns la Bucuresti, dar au tinut secretul, ca sa nu ma tulbure de la invatatura. Saracii de ei, erau disperati! Traiau de pe azi pe maine si se intrebau ingroziti cum sa ma tina la facultate. Simplu, renuntam la facultate si imi cautam servici! Nici vorba! Cu orice sacrificiu, trebuia sa-mi continui studiile!
Intre noi se dadea o batalie crancena. Am gasit o solutie de compromis. Imi cautam un servici la Bucuresti si in paralel imi continuam studiile, eventual la seral sau la distanta! Si daca nu voi gasi un servici care sa-mi permita sa muncesc si sa invat in acelasi timp? Ca nici la Bucuresti nu umbla caini cu serviciuri in coada!
In privinta unui job, aveam deja o oarecare experinta, fara sa stie ai mei! Ca doar nu era sa stau in Bucuresti cu 50 de lei pe luna, bani de buzunar! Mai munceam noptile la un hipermarket ca hamal si descarcam camioanele cu marfa, ca eram zdravan si in putere. Asa imi asiguram o bruma de bani, cu care incercam sa ma descurc, fara sa cer de la ai mei. Asadar, eu credeam ca voi reusi! Mama era mai optimista si toate sarbatorile a dat acatiste si a aprins lumanari la biserica, ca sa am noroc.
Un necaz nu vine niciodata singur! Un mare adevar! In ajun de Craciun m-a sunat Alin, ca sa ma felicite si sa-mi ureze Sarbatori fericite! Am aflat ca si asupra lui se abatuse un dezastru! Nu atat de cumplit ca al meu, dar ori cum un dezastru! Inca o data, relatia noastra era pusa intre paranteze. Tatal lui a fost numit seful unei importante agentii guvernamentale si din ianuarie urma sa se mute cu familia la Bucuresti. Guvernul le-a pus la dispozitie o locuinta de serviciu, o vila eleganta in cartierul Dorobanti. Deci Alin urma sa locuiasca cu ai sai si renunta la apartamentul inchiriat. Adio intalniri in doi!
- Si cu noi cum ramane?
- Nu stiu inca! Ne descurcam noi!
- Serios? Cum? In toaleta de la facultate sau poate in Parcul Cismigiu?!
- Nu fii nebun! O sa gasim o solutie! Poate la tine, ca doar stai singur!
La mine! Intr-o camaruta de 2x2 m, cu un pat de fier de o persoana, o masuta minuscula, cu un singur scaun si acela subred, un vestiar de fier pe post de sifonier, o polita cu 2 rafturi deasupra patului, cu baia si WC-ul pe hol, la comun. Asta era tot confortul meu. Oricat de innebunit ar fi fost dupa mine, Alin nu ar fi stat acolo nici macar un minut! Dar inca sa facem sex! Exclus din start! Adio iubire, adio placeri!
Imediat dupa anul nou, desi mai aveam vacanta, m-am intors la Bucuresti ca sa-mi caut servici. Usor in torie, greu in realitate! Dupa o saptamana de cautari intense, cateva interviuri si sute de telefoane, nimic serios! Ma zbateam ca pestele pe uscat.
Se facuse din nou seara, zgribulit m-am intors in odaita mea rece si neprietenoasa, ca sa mai dorm o noapte. Pe o bucata de ziar am cinat ceva frugal: slanina afumata cu ceapa, de acasa si un colt de paine, pe jumatate uscata. Inghiteam cu noduri si cu lacrimile disperarii mijindu-mi in ochi. Neavand ce face am privit mai atent ziarul care era pe post de fata de masa. Era pagina de mica publicitate. Ziarul era de cateva zile, dar merita sa incerc. Dupa cateva minute de lectura, nimic serios la rubrica “Oferte de serviciu”, cu exceptia unuia, care mi-a retinut atentia:
“Companie internationala cauta barbat tanar, cu educatie superioara, eventual student, bun cunoscator al limbii engleze, pentru servicii de hostes si menaj, pentru un rezident in Romania. Informatii si detalii privind obligatiile de serviciu prin telefon, la numarul 0746.....”
Desi era cam tarziu, fiind trecut de ora 19, curiozitatea si disperarea mi-au dat curaj si trecand peste normele conventionale de politete am sunat la numarul indicat, sperand ca va raspunde cineva.
- Alo!
- Alo! Buna seara! Deranjez cumva? Puteti sa vorbiti?
- Buna sera! Nu deranjati de loc! Cu ce va pot fi de folos? mi-a raspuns o voce placuta de barbat tanar, care vorbea perfect romaneste...
- V-am sunat in legatura cu anuntul din ziar, privind angajarea pentru o pozitie de...
- Aha! Am inteles! Doriti sa aplicati? Ati citit cerintele? Credeti ca sunteti corespunzator?
- Da, dar as dori mai multe informatii. Nu am inteles prea bine ce ar trebui sa fac.
- Bine, am sa va informez pe scurt! E vorba de activitatea de intretinere a unei locuinte pentru un important om de afaceri englez, seful filialei locale a unei companii internationale, care locieste in Romania de mai mult timp. Sunteti la curent cu civilizatia si cultura britanica?
- Desigur, intr-o oarecare masura.
- Domnul doreste un “butler”, un “house manager”, adica un fel de majordom, in principiu, dar nu numai atat...
- Am inteles acum! Va multumesc!
- Va intereseaza?
- Cred ca da.
- Daca da, va astept maine dimineata la ora 10,45 la adresa ... Atunci veti primi si alte informatii. Ar mai fi un mic detaliu, sa fiti la zi cu analizele medicale si evident sa fiti perfect sanatos. Sa veniti cu actele personale si de studii, dosarul medical si un CV cat mai complet.
- Va multumesc! Voi fi acolo negresit, la ora 10,45, dimineata.
Habar nu aveam cu ce se manca meseria aceea, vazusem ceva prin filmele englezesti de epoca si citisem in romanele scriitorilor englezi clasici. Eram disperat si merita sa incerc! Nu aveam nimic de pierdut.
A doua zi, dimineata la ora 10,45, proaspat barbierit, imbracat la costum, camasa alba si cravata, m-am infiintat la adresa indicata, in cartierul Baneasa. Am vazut o vila eleganta, ascunsa intr-o gradina enorma, plina cu arbusti si copaci. Am sunat la soneria de la poarta si mi-a raspuns aceeasi voce de la telefon:
- V-am deschis! Va rog sa inchideti usa dupa dumneavoastra si sa avansati pe alee pana la vila.
La intrarea in vila ma astepta un tanar de peste 20 de ani, imbracat distins, intr-un fel de uniforma, care mi-a intins mana si mi-a zambit amical.
- Buna ziua! Bine ati venit! Va rog sa ma urmati si sa luati loc pe fotoliu pana veti fi chemat.
Am intrat in vila si ne-am oprit intr-un fel de salon sau hol, unde m-am asezat pe fotoliul indicat. Tipul a disparut dupa o usa care dadea in salon. Am stat asa vreo 10-15 minute, admirand interiorul rafinat si luxos. Apoi pe usa a iesit un tanar inalt si slab, cu blugi, geaca de piele si parul valvoi, condus de tipul in uniforma.
- Dupa ce iesiti pe poarta, va rog sa trageti usa! La revedere!
Apoi, intorcandu-se spre mine:
- Va rog sa poftiti cu mine in birou. Va rog sa ma iertati ca v-am facut sa asteptati, dar domnul de mai inainte nu a respectat programarea si a intarziat putin. Sa facem cunostiinta. Sunt Paul M..., secretarul privat al Domnului P. si butlerul acestei case. Dumneavoastra?
- Ma numesc Ionut D... si sunt student in anul I, la Facultatea ...
- Aha! Boboc! Pot sa-ti spun pe nume?
- Desigur.
- Te rog sa iei loc, aici lanaga biroul meu. Ionut, ai adus actele cerute? Vreau sa le vad.
I-am intins mapa cu actele solicitate, iar Paul s-a asezat la birou si a inceput sa le studieze cu multa atentie. Multe din acte erau copii, originalele fiind la facultate.
- Vad ca ai fost un elev foarte bun! Nu esti din Bucuresti. Stai la camin?
- Nu! Stau cu chirie. Am o camaruta.
- Ce prompt ai fost cu analizele! Cum de le-ai avut deja? Sunt tocmai ce ne intereseaza!
- E o poveste mai lunga, important e ca sunt sanatos tun! Dar la ce va trebuie analizele medicale?
- E o poveste mai lunga, daca vei fi angajat vei afla mai multe ...
- Am inteles, va multumesc.
- Acum, sa detaliem jobul pentru care ai aplicat. Domnul P. este cetateam englez, dar cu origini romanesti, fiind descendent din familia boierilor Golescu. Este in Romania de peste 10 ani. Vorbeste romaneste foarte bine si este un aristocrat veritabil, cu o vasta cultura si o educatie rafinata. Este seful filialei locale a cunoscutei companii internationale L ..., iar aceasta este locuinta sa din Bucuresti. Jobul pentru care ai aplicat se refera la aceasta proprietate. Managementul ei, cu tot ce implica asta. Intretinerea casei, curatenie, intretinerea hainelor Domnului P, plata utilitatilor, aprovizionarea cu alimente si alte consumabile, servirea mesei, primirea musafirilor, sa raspunzi la telefon, sa te ocupi de flori, iar uneori seara, cand ti se va cere, sa fii ... dragut cu dansul. Un amanunt important, Domnul este atras de barbati frumosi, in special tineri si ... dezinhibati. De doua ori pe luna organizeaza petreceri exclusiv masculine, avand invitati din societatea selecta a capitalei, dar si din strainatate, care vin pentru a se … relaxa. Dormitoarele de la etaj sunt rezervate acestui scop. Discretia este obligatorie si esentiala. Sper ca nu esti homofob?
- Nicidecum, nu ma intereseaza placerile altora si nici nu le comentez. I'm an open minded guy.
- OK, vad ca ne intelegem perfect!
- Ma scuzati va rog, dar... care ar fi venitul ?
- Salariul este de 1500 de euro pe luna, net. Casa si masa asigurata si evident contract de munca cu actele in regula, asa cum o cere legislatia romaneasca.
- Si programul de lucru ?
- Domnul P. se scoala fix la ora 7 dimineta, serveste acasa micul dejun, la ora 8,30 paraseste vila si se reintoarce seara dupa ora 20. Uneori cineaza ceva usor si frugal, atunci cand nu este retinut in oras. Restul timpului iti apartine pentru indatoririle jobului sau pentru nevoile personale, iar in cazul tau, sa urmezi cursurile facultatii. Mai trebuie sa stii ca Domnul P. calatoreste mult in tara si peste hotare, iar vacantele si le petrce de obicei in Anglia. Ce zici?
Oferta mi-a taiat respiratia si m-a lasat fara cuvinte! 1500 de euro pentru un servitor! Mai mult decat leafa unui profesor universitar! Era incredibil! Nu putea fi adevarat! Ar mai fi fost inconvenientul acelor “mici placeri” ale Domnului P., dar la banii aceia…
- Va rog sa ma iertati. Ce varsta are Domnul P.?
Paul m-a privit intrigat, apoi zambind, mi-a raspuns ironic:
- Ionut, fii fara grija! Domnul P. este in floarea varstei si este un barbat foarte prezentabil. Priveste aici, in aceasta fotografie! He is an absolutely gorgeous man!
Paul a intors catre mine o fotografie inramata de pe biroul sau care il prezenta pe Domnul P., pe un teren de golf cu o crosa in mana, echipat adecvat. Paul nu a exagerat de loc. Era un barbat frumos, in jur de 40 de ani, brun roscat, statura atletica, corp bine proportionat, o fata barbateasca dar placuta si un zambet cuceritor. Cum sa nu iti doresti sa servesti un asemenea stapan?!
- Ei?! Te-ai decis?
- Da, am sa accept oferta, daca mi se va permite sa urmez cursurile facultatii!
- Fii fara grija! Uite, si eu am fost student. Tocmai am terminat facultatea si in paralel l-am sevit pe Domnul P. mai bine de trei ani. Datorita bunatatii sale deosebite, peste 2 luni voi pleca in SUA, unde am obtinut o bursa de 2 ani pentru un masterat MBA la o universitate renumita. Mai baiete, nu da cu piciorul la o sansa atat de mare! A doua oara in viata, nu mai prinzi un tren ca acesta!
- M-ai convins! Accept!
- OK, mai ramane ca si Domnul P. sa te accepte pe tine. Sa facem niste poze.
Paul m-a condus intr-un colt al biroului sau, in fata unui panou alb, unde era improvizat un fel de studio foto. A aprins niste proiectoare puternice si a inceput sa ma fotografieze cu o camera digitala, din fata si profil.
- Dezbraca-te complet!
M-am dezbracat fara sa comentez, desi eram intrigat! Au urmat o noua serie de fotografii din toate unghiurile.
- Acum, te rog sa te masturbezi si sa-ti aduci scula la dimensiunea maxima!
- E chiar necesar?
- Evident! Sper ca nu ti-e jena, doar suntem intre barbati!
Am incercat, dar degeaba! Eram complet inhibat! Nervos, Paul a lasat camera foto din mana si a ingenunchiat la picioarele mele, apoi mi-a luat barbatia la supt. O facea minunat, ca un expert! In cateva secunde am avut o erectie puternica, scula mea a captat dimensiunile ei de atac, iar eu am inceput sa gem cu satisfactie si sa dau din fund, uitand unde ma aflam.
- Iti place, curva mica! Nu-i asa ca esti gay?
- Mda … si mie imi plac barbatii frumosi.
- Stiam eu! Din prima clipa cand te-am vazut, mi-am dat seama de asta! Bine ai venit in lumea noastra, frumoasa si fericita. Hai sa ti-o trag in poza! Ca merita!
Am mai fact cateva prim-planuri cu scula mea in erectie, apoi sedinta foto s-a incheiat.
- Gata! Poti sa te imbraci!
In timpul in care eu ma imbracam, Paul a cuplat camera foto la laptopul de pe biroul sau si a trimis imaginile Domnului P. Dupa cateva minute a sunat telefonul sau, iar Paul a iesit din camera ca sa vorbeasca. S-a intors vesel si zambitor:
- Ai castigat! Domnul P. a fost de acord! Din acest moment poti sa te consideri angajatul sau. Haide, sa-ti prezint locuinta …
Iat... |
Un sut in fund = Un pas inainte ! ( 1 )
