AMEtEALA
Lina îsi muscã buza si zvâcni necontrolat din solduri, cãci se apropia cu repeziciune de orgasm. Degetele i se zbãteau ca niste fiinte oarbe, înzestrate cu viatã proprie, stârnindu-si clitorisul, aprinzându-l tot mai mult de pasiune. Rãrunchii îi luarã foc si îsi îndepãrtã genunchii involutar. Blondina gemu si cu mâna liberã apucã cearsaful, strângându-l convulsiv. Coapsele i se agitarã spasmodic si un suvoi de plãcere purã îi strãbãtu tot trupul, umplându-i fiinta întreagã de electricitate. Era ca si cum un cutremur cu epicentrul între picioarele sale s-ar fi propagat instantaneu prin corp, arzându-i inima, ca o luminã argintie, ametitoare.
Rãmase apoi istovitã, strãduindu-se sã-si recapete rãsuflarea, degetele miscându-i-se din ce în ce mai încet între labiile umezite abundent de sucuri înmiresmate. Încetul cu încetul, tremurul coapselor se potoli si tânãra, dupã ce-si mai mângâie pentru ultima datã pisicuta, deschise ochii si privi buimacã în jur.
Privirea i se opri pe oglinda mare, de la picioarele patului. Se vãzu acolo, ca o pasãre mare si albã, cu coapsele depãrtate, transpiratã de efort si de fericire. Palma umezitã i se ridicã cu încetinealã si cãzu pe pântecul catifelat. Suspinã obositã si surâse satisfãcutã imaginii sale, reflectatã în oglindã, care la rândul ei îi rãspunse cu acelasi surâs fermecãtor.
Lina se întinse lenesã pe patul imens, plimbându-si alene un deget de la buric, pânã la sfârcul drept, pe mãsurã ce se trezea din visul plãcut al orgasmului.
Presiunea intensã din ultima lunã nu-i lãsase timp pentru gânduri sau activitãti frivole. Acum, însã, cu toate examenele luate si primul an de facultate rãmas în urmã, tânãra de nouãsprezece ani îsi fãgãduise sã-si ofere cât mai multã plãcere în vacanta de varã.
Se mai întinse încã o datã, ca o panterã sãtulã, dupã care se ridicã în capul oaselor si coborî din patul cu cearsafuri mototolite si transpirate.
Nu rezistã tentatiei de a se mai admira încã o datã în oglindã. Era înãltutã, subtire, cu sânii micuti si soldurile generos arcuite. Lina nu era o frumusete în adevãratul sens al cuvântului. Avea maxilarele cam pãtrate si buzele un pic prea pline, dar pe ansamblu era o aparitie fermecãtoare, cãci avea un zâmbet molipsitor si ochii mari, de un verde limpede. Desi avea cearcãne de obosealã - datoritã faptului cã în ziua precedentã o petrecuse într-un tren aglomerat - asta nu-i rãpea din drãgãlãsenie, dimpotrivã, avea un aer mai matur, mai misterios.
Îsi puse pe umeri un capot usor, care îi mângâie umerii rotunzi, si se îndreptã spre sala de baie pentru un dus binemeritat.
Îsi petrecu urmãtoarele ore despachetându-si bagajele, împreunã cu cu sora sa mai micã, Petronela, si cu maicã-sa.
Tatãl ei, Dan, era demult plecat la serviciu.
Formau împreunã o familie unitã si simteau mereu nevoia sã comunice, astfel cã discutiile dintre fete si mama lor erau interminabile; ziua se scurse într-un mod plãcut, schimbând bârfe de tot soiul.
Urmãtoarele zile s-au scurs la fel, încercând si reusind în mare mãsurã sã se reacomodeze la traiul în locuinta pe care o pãrãsise de la începutul anului scolar.
Nu prea erau multe de fãcut si linistea începea s-o macine, cãci Lina era obisnuitã cu traiul trepidant din cãminul de fete. Totusi linistea era beneficã pentru sãnãtatea sa, asa cã mãcar se odihnea pe sãturate.
Vinerea urmãtoare, pe când stãtea întinsã la soare, pe marginea piscinei, maicã-sa i-a adus la cunostintã cã ea si taicã-sãu vor pleca într-o vacantã la munte, pentru sapte zile. Tata reusise sã prindã o perioadã în care la serviciu erau mai putine treburi de fãcut si pãrintii se gândiserã sã profite de acest rãgaz neasteptat. Nimic neobisnuit, cãci ei obisnuiau sã-si petreacã vacanta în cãsuta pe care o aveau într-o statiune montanã.
A doua zi dupã plecarea intempestivã a pãrintilor, Petronela se apucã sã si dea o grãmadã de telefoane, pentru a-si invita prietenele si prietenii la o micã petrecere. Lina zâmbi, aducându-si aminte de petrecerile pe care ea le organizase atunci când pãrintii lipseau de acasã. Vãzând cã sora sa mai micã - Petro avea saptesprezece ani - îi cãlca pe urme, simti o umbrã de nostalgie fatã de trecutul nu prea îndepãrtat. Dar liceul se terminase, la fel si anul întâi de facultate.
Lina avea propriile sale planuri, cãci trebuia sã-si întâlneascã o veche amicã, pe ªtefana, la Mall. O anuntã pe Petronela cã se va întoarce dupã-amiazã de la cumpãrãturi.
Pe drumul spre Mall, gândurile i se îndreptarã spre facultate si spre evenimentul care o fãcuse sã se masturbeze cu frenezie zilnic, de atunci, chiar de douã ori la rând.
Era a cincea zi de sesiune, în care Lina si colega sa de camerã, Emilia, învãtau pe rupte. Din pricina cafelelor si a energizantelor pe care le tot beau, ca sã poatã face fatã volumului de învãtat, o luaserã putin razna. Se hotãrâserã sã facã o pauzã si fuseserã la petrecerea pe care o dãdeau fetele din anul trei, undeva, la parterul cãminului. Se întorseserã epuizate de dans si totusi cumva mai relaxate.
Lina nu mai retinea cum începuse povestea aceea; se pomenise strângând-o în brate pe Emilia, sãrutându-se ca nebunele, muscându-si reciproc buzele. Emilia o adusese la orgasm frecându-i pisicuta si sãrutându-i-o cu frenezie. Simpla amintire a acelei nopti o fãcea mereu sã se ude între coapse. Atunci adormiserã îmbrãtisate, dar se treziserã fiecare în patul sãu. Linei i-a fost rusine si teamã sã aducã vorba despre cele întâmplate si, tinând cont cã Emilia se purtase normal de atunci, Lina se decisese sã uite totul. Doar cã nu putea.
Lina nu mai era fatã mare de mult timp, de prin clasa a unsprezecea. O fãcuse de atunci de mai multe ori, cu vreo... câti sã fi fost cei care o avuseserã? Cinci... da, cinci bãieti se bucuraserã de trupul ei si fuseserã mai mult decât satisfãcuti. Cu unii, relatia nu durase decât o noapte; alti doi îi fuseserã prieteni intimi mai mult de jumãtate de an - unul din ei - si cam un trimestru - celãlalt. Relatiile sale cu bãietii însemnaserã doar sex. Avusese parte de clipe minunate, de acord, dar de fiecare datã, rãmãsese destulã cenusã în inima ei, ceva nu fusese dus pânã la capãt. Fata era perfect constientã cã niciodatã nu fusese vorba de dragoste. Sex - da, dragoste - nu.
Dar cu Emilia simtise o coardã cum îi vibrase în suflet. Fusese altceva decât relatiile sale anterioare. Fusese aproape iubire. Dacã Emilia ar fi dat un semn, a doua zi, s-ar fi putut îndrãgosti de ea. Semnul nu venise si sufletul Linei rãmãsese în continuare bolnav, tânjind dupã tandrete si afectiune... dupã dragoste.
Întâlnirea cu ªtefana i-a alungat din minte acele gânduri, dar ele au revenit cu nerusinare pe drumul de întoarcere.
Lina se pomeni punându-si cu seriozitate întrebarea nelinistitoare dacã nu cumva are înclinatii nefiresti. Poate doar la o fatã ar putea gãsi ceea ce-i lipsea sã fie fericitã cu adevãrat. Îsi scuturã capul si oftã, dezorientatã. Din câte stia, relatiile sexuale dintre fete dãdeau bine doar în filmele porno. În realitate, ce fatã ar vrea cu adevãrat sã aibã ca partener o altã fatã? Gândurile acestea imposibil de dureroase si chinuitoare o frãmântarã pe Lina pânã în pragul casei pãrintesti.
Ajunsã acasã, Lina îsi aruncã sandalale cât colo si intrã în bucãtãrie, sã bea un pahar de apã rece. La urechi îi ajunserã atunci râsete cristaline de la piscina din spatele casei. Lina privi pe fereastrã si se rãmase cu gura cãscatã: Petronela si prietena ei, Laura, se jucau în bazin. Faptul în sine nu era deloc neobisnuit, doar cã fetele erau complet dezbrãcate.
Pradã unui impuls inexplicabil, Lina iesi din bucãtãrie în fugã, îndreptându-se spre biroul tatãlui ei. Biroul era cea mai apropiatã încãpere de piscinã. Picioarele sale goale o purtarã în vitezã spre birou si, odatã ajunsã acolo, depãrtã cu grijã perdeaua. În fata ochilor i se dezvãlui - de data asta, mult mai clar - o scenã care-i tãie respiratia. Inima îi tresãri si o senzatie binecunoscutã de cãldurã îi cuprinse crucea coapselor. Cele douã fete goale erau ca douã sirene, strãlucind orbitor în lumina crudã a amiezii. Privirea Linei se atinti asupre Laurei, micutã si durdulie, cu pãrul lung si negru. Apoi, inevitabil, îsi mutã atentia asupra sorei sale, Petronela.
Trupul Petronelei era filiform, având supletea si mlãdierile unui lujer de floare. Sânii erau tari si rotunzi ca douã mandarine. Avea picioarele bine conturate si un fundulet obraznic. Fetele râdeau cu nevinovãtie, stropindu-se cu apa limpede si caldã din bazin.
Lina îsi impuse sã nu o mai priveascã pe sorã-sa si îsi mutã privirea spre Laura. Dar nu reusi sã se concentreze prea mult, cãci ochii îi alunecarã iar spre trupul Petronelei. Era atât de adorabilã, cã Lina nu mai putu sã reziste tentatiei. Trase repede fotoliul tatãlui ei la geam, dupã care îsi scoase jeansii si chilotii si se asezã, înfiorându-se pentru o clipã la contactul dintre pielea rece a fotoliului si pielea ei fierbinte. Mâna dreaptã îi alunecã imediat pe clitoris si începu sã descrie cercuri pe mica boabã de carne. Mâna stângã i se strecurase deja sub cãmasã, ciupindu-si sfârcul drept, stârnindu-l si trezindu-l, pânã când se întãri.
Lina se foi nitel asezându-se mai bine, depãrtându-si coapsele, privind cu luare-aminte pe fereastrã spre cele douã fete. De fapt, spre sora sa, doar spre ea. Picãturi de apã strãluceau ca perlele pe pielea netedã a copilei, prelingându-se de pe pãrul tuns scurt pe umerii îngusti si delicati ai acesteia. Prin apã, se zãrea pãsãrica fetei, lipsitã de pãr.
Furã de ajuns doar câteva minute pentru ca Lina sã ajungã la orgasm. Scânci, imaginându-si cum atinge pielea surioarei sale, cum o gustã si o sãrutã pe ceafa dezgolitã. ªtia cã acestea sunt gânduri indecent de nerusinate si asta îi intensificã orgasmul într-un mod insuportabil de plãcut. Slobozi un sir de tipete mici, când valurile extazului o cuprinserã si o aruncarã într-un orgasm atât de intens cã aproape lesinã.
Apoi extazul scãzu treptat si se trezi la realitate, cuprinsã de regret. Se aplecã cu greutate, îsi culese jeansii si chiloteii si se îndreptã cu pasi de somnambulã spre camera sa.
Cãzu pur si simplu pe pat, simtindu-se nespus de obositã si dezgustatã de ea însãsi si de toate acele gânduri indecente despre sora sa.
"Ce naiba-i cu tine?" se întrebã cu glas tare.
Cu toate astea, în timp ce se lupta sã-si controleze dorinta nefireascã pentru sora sa, imagini ale corpului nud al acesteia i se tot perindau prin minte. Dupã un sfert de orã de deliberare, Lina se hotãrî, cu reticentã, sã-si alunge acele dorinte din inimã. La naiba cu ideile ciudate! Trebuia sã fie hotãrâtã, cãci ce altã alegere avea de fãcut? Alternativa, se pare, nu era o optiune valabilã. Nu putea sã-si permitã sã fie atrasã de propria sa sorã!
Tânãra coborî din pat, cu încredere sporitã în puterea de a-si suprima gândurile erotice despre sora ei. Se îndreptã spre bucãtãrie, sã bea iar un pahar de apã. Tocmai atunci, pe usã nãvãlirã Laura si Petronela, de astã datã purtând costume de baie.
Lina aproape cã scãpã paharul când vãzu sânii mândri ai sorã-sii, cu areole roz si sfârcuri reliefate clar sub materialul ud al sutienului. Se strãdui însã sã-si recapete stãpânirea de sine.
"Hei, Lina! Ce faci, tu?" exclamã Petronela, zâmbindu-i cu cãldurã. Apoi continuã: "Laura, ti-am spus cât de mult mã bucur cã Lina e acasã?". Imediat o îmbrãtisã strâns pe sora sa mai mare.
Aceea a fost clipa în care planul fragil al Linei, construit de ea în grabã, ca un castel de nisip, a fost spulberat de valul de necontrolat al pasiunii. Simtind-o pe Petronela lipitã de ea, cu sânii lipiti de pieptul ei, s-a cutremurat sub socul poftei de a poseda acel trup. Încercã sã-si ascundã tremurul mâinilor si al coapselor, cãci sorã-sa o tinea strâns în brate, vorbind în acelasi timp cu prietena sa.
"Lina nu stie încã, da' uite cã aflã acum, e invitata mea specialã disearã, când vin prietenii mei, pentru cã mi-a lipsit atââât de mult si nu vrea s-o facã pe surioara ei sã plângã... asa-i, tu?"
Lina schitã un zâmbet chinuit si fu de acord sã participe la petrecerea Petronelei. Capul îi vâjâia si era ametitã. Petronela si Laura iesirã sporovãind vesele si Lina nu putu decât sã se holbeze la funduletul sorei sale.
Tânãra scuturã din cap, sã-si steargã imaginea de pe retinã. Nu-si putea nicicum explica acea... acea obsesie. ªtia perfect cã e ceva rãu, într-adevãr rãu, sã râvnesti la o altã fatã, cu atât mai mult la propria sorã, dar era ceva aproape palpabil, de-acum. Nu-si putea alunga senzatia pe care i-o produsese corpul Petronelei, atât de tandrã fusese îmbrãtisarea aceea... si sfârcurile sorei sale, tari ca douã pietricele... la naiba, nu se mai putea gândi la nimic altceva...
Se retrase iar în camera sa, refugiindu-se ca într-o pesterã fermecatã, ca sã încerce sã lupte cu demonii din sufletul sãu chinuit de patimã. Cu toate astea, focul era acolo, si ardea cu o flacãrã tot mai vie.
Se fãcuse deja ora nouã seara, când Lina coborî scãrile. Petrecerea începuse si îsi luã de pe masã un pahar de vin alb. Era de-abia începutul, spiritele nu se încinseserã. Pe mãsurã ce trecea timpul, putea sã jure cã în casã erau cel putin cincizeci de pustani, colegi si prieteni de-ai Petronelei. A propos de Petro, Lina se strãdui s-o evite cât mai mult pe sorã-sa, dar aceasta o gãsi în cele din urmã.
"Tu, sor'mea, hai tu încoace..." si fata de saptesprezece ani o luã de mânã pe sora sa mai mare, trãgând-o dupã ea, pânã ajunserã în biroul tatãlui ei.
Petronela închise usa dupã ele si se alãturarã unui grup format din Laura, Gabi (o altã prietenã de-a Petronelei) si doi tipi, Adrian si Tinu. Petronela fãcu prezentãrile, pe un ton oficial si totusi usor glumet.
Adrian era brunet, solid si bine fãcut, pentru vârsta sa. Sãrutã cu un gest ceremonios mâna Linei, tinându-i-o mai mult decât ar fi fost nevoie în palma sa fierbinte. O privea fix pe fatã si ea se simti stânjenitã. Apoi, Adrian îi sopti ceva la ureche Petronelei, dând din cap spre Lina. Petronela îi rãspunse tot în soaptã.
Tinu era mai subtire, mai scund si mai volubil. Tot el scoase de undeva, de sub masã, o sticlã de lichior si bãurã fiecare câte un pahar mare din licoarea aromatã. Fetele tusirã - bãutura era tare - dar bãurã cu eroism paharele pânã la fund. Apoi, dupã ce flecãrirã putin, se alãturarã iar petrecãretilor celorlalti. Totusi Lina nu putu sã ignore faptul cã Adrian, acel brunet simpatic, îi acordase atentie numai ei, privind-o fix, cu lãcomie, ceea ce o fãcuse sã se înroseascã de câteva ori.
Lina era de-acum mai degajatã. Pe mãsurã ce alcoolul i se rãspândea prin vene, situatia cu Petronela... nu i se mai pãrea ceva prea grav.
Peste o jumãtate de orã, Lina dansa singurã, în mijlocul unui cerc format din Petronela si alti invitati. Inhibitiile si grijile îi dispãruserã complet si o privea tintã doar pe sora sa, care îsi unduia trupul pe ritmul unor manele la modã. Un brat îi cuprinse talia pe neasteptate Linei si un trup se lipi strâns de spatele ei. Îsi întoarse capul si întâlni privirea serioasã a lui Adrian. Îi zâmbi, dupã care începu sã-si frece fundul de acesta, în ritmul melodiei.
Trecuse ceva timp, excluzând întâmplarea cu Emilia, de când tânãra nu mai flirtase cu cineva. Adrian, se pare, apãsase pe butonul potrivit. Alcoolul exacerbase simturile fetei si mâinile bãiatului, lipite de soldurile ei dezgolite, pãreau sã genereze electricitate, în contact cu pielea-i finã.
Dupã câteva momente, fata se întoarse cu fata spre Adrian si continuarã sã danseze, ca lipiti unul de altul. Bãiatul apucã apoi cu îndrãznealã fesele Linei în palmele sale mari, dupã care buzele îi coborârã spre gâtul fetei. În mod normal, Lina n-ar fi acceptat un gest atât de intim, de la prima întâlnire si într-o încãpere atât de aglomeratã. Dar era bine sã fie atinsã asa, cãci îi atrãgea atentia de la gândurile ei incestuoase.
Blonduta se întoarse iar cu spatele la partenerul ei de dans, frecându-si si mai apãsat funduletul obraznic de coapsele acestuia. Erau alte melodii, manele dupã manele, dar ei doi dansau în continuare împreunã.
Brusc, Linei i se fãcu sete si decise sã bea ceva rãcoritor. Urmatã de Adrian, se îndreptã spre bucãtãrie. Acolo vru sã bea un pahar de apã, dar Adrian o opri, cu un gest. Luã o sticlã de vin si-i turnã un pahar plin-ochi. Lina bãu paharul dintr-o înghititurã, dupã care bãiatul, fãrã sã scoatã o vorbã, o luã de mânã si se îndreptarã spre camera de lucru a tatãlui ei; pe drum, Adrian o prinse de brat si pe Petro, luând-o cu ei.
Închiserã usa si deodatã îi învãlui tãcerea.
Camera era scãldatã într-o luminã difuzã, de la o veiozã micã, aflatã într-un colt.
Adrian si cele douã surori erau singuri. Tânãrul se apropie de Petronela, o luã în brate si începu s-o sãrute cu pasiune.
Lina privea prostitã cum cei doi se sãrutã, luptându-se sã-si introducã limbile cât mai adânc unul în gura celuilalt. Apoi bãiatul se opri, se desfãcu din îmbrãtisarea Petronelei si se apropie de Lina. Aceasta simti buzele lui Adrian cãutându-i gura. Dupã un moment în care se sãrutarã, ea îl îmbrânci. O privi pe sora sa mai micã, asteptându-se ca aceasta s-o admonesteze pentru sãrutul cu Adrian, dar Petro îi surâse lingându-si buzele. Copila îl luã pe Adrian de mânã si îl trase iar spre sora sa mai mare. Adrian o cuprinse în brate cu brutalitate si o sãrutã iar pe Lina, mai apãsat, tinându-i o palmã pe ceafã. Lina se lãsã moale si rãspunse acestei sãrutãri, acceptând limba fierbinte a bãiatului între buzele ei moi. Tipul era lacom si de neoprit, limba sa fortã intrarea în gura fetei si îi linse dintii si limba. Apoi se rupse brusc si o sãrutã iar pe Petronela.
Le sãrutã alternativ pe ambele surori, pânã când Petronela pãsi la spatele lui, în timp ce el tocmai o sãruta pe Lina. Adrian sãrutã gâtul Linei si începu în acelasi timp sã îi descheie nasturii de la bluzã. Ea îl sãruta pierdutã, în timp ce bãiatul, dupã ce-i scoase bluza, îi îndepãrtã cu usurintã si sutienul.
Când Lina deschise ochii, observã privirea nerusinatã a Petronelei, atintitã asupra pieptului ei si o cãldurã plãcutã i se rãspândi în pântec. Sora mai micã scosese la rândul ei cãmasa lui Adrian si-i mângâia acestuia pieptul vânjos. Adrian sãruta în continuare gâtul delicat al Linei, ciupind-o usurel de sfârcuri. Trupul Linei se încordã si fata începu sã tremure, în tot acest timp privirile ei si ale Petronelei fiind nedezlipite una de cealaltã. Adrian o scoase pe Lina din reverie, împingând-o pe Lina în genunchi în fata lui. Petronela îi coborâse chilotii bãiatului pânã la mijlocul coapselor, astfel cã în fata ochilor Linei se afla penisul dur al acestuia. De la spatele lui Adrian, Petronela cuprinse cu o mânã penisul, trase înapoi pielea, decalotându-l si apoi lipi vârful rosu de gura sorã-sii. Lina nu avu decât sã-si depãrteze buzele cã pula groasã îi si pãtrunse în gura caldã. Petronela se trase binisor de la spatele lui Adrian, venindu-i într-o laturã acestuia, dupã care începu sã-l sãrute hulpavã. Lina, tinându-se cu mâinile de coapsele bãiatului, se fortã si luã cam jumãtate din penis în gurã, dupã care supse iar si iar si iar. Din când în când îsi arunca privirile în sus, privindu-i pe Petronela si Adrian cum se sãrutã cu furie.
Sora mai micã se lãsã apoi în genunchi, lângã Lina, cu fata apropiatã de aceasta. Lina apucã pula durã si umezitã de saliva ei, o scoase din gurã si o oferi sorei ei. Surorile se privirã fix, dupã care Petro începu sã sugã penisul acela tare si mãret.
Lina era înnebunitã. S-o priveascã pe mica sa surioarã luând muie de la Adrian, doar la câtiva centimetri de ea, fu prea mult. Era nerãbdãtoare sã guste limba surorii sale si s-o mângâie pe tot trupul; dar era un hotar pe care chiar de era atât de ametitã nu voia sã-l încalce prima.
Fãcurã cu rândul la supt mãdularul bãiatului, fiecare privind-o pe cealaltã cu atentie. Din când în când, el îsi retrãgea pula si ele o sãrutau împreunã. La un moment dat, Adrian se aplecã si reusi cumva sã scoatã pantalonii Linei si chiloteii ei roz.
Blondina gemu când bãiatul îi atinse labiile delicate.
Petronela, aflatã la doi pasi de ea, îsi scoase cu încetinealã bluzita, astfel ca sorã-sa sã n-o piardã din vedere. Lina privea cu insistentã la surioara sa, apoi îsi muscã buzele si suspinã, cãci Adrian pãtrunsese cu degetul mijlociu drept în pãsãrica sa fierbinte si strâmtã. Petronela se asezase de-acum în fotoliul tatãlui lor, scãpatã de bluzitã, etalându-si sânii dulci.
Adrian o împinse pe Lina spre birou, o sili sã se plece cu fata pe tãblia rece, dupã care, fãrã sã ezite, o penetrã cu mãdularul sãu erect. Fata icni, dupã care un scâncet i se desprinse de pe buze. Petronela îsi depãrtase la rândul ei picioarele si îsi freca de zor pisicuta zemoasã.
Adrian o futea de-acum pe Lina pe la spate. Tânãra îsi musca buzele de plãcere, fãrã ca în acest timp privirea sã i se îndepãrteze de fata drãgãlasã a sorei sale. Petro o privea la rândul sãu si, cu o voce joasã si plinã de excitare, îl îndemnã pe bãiat:
"Daaa, fute-o, fute-o tare, asaaa..."
Lina se înfiorã auzind-o si asta o înnebuni si mai tare. Îsi împinse fundul spre pula lui Adrian si acesta pãtrunse si mai adânc în fofoloanca udã. Fata gemu prelung când orgasmul o lovi ca un torent de lavã drept în pântec, propagându-si apoi fierbinteala prin trupul ei scuturat de spasme.
În tot acest timp, îsi privise tintã sora mai micã, iar aceasta nu-si plecase niciodatã privirea. Petro, vãzând cã Lina terminase, se ridicã alene de pe fotoliul în care se masturbase si se apropie de Adrian. Acesta se retrãsese dintre picioarele Linei, asa cã penisul îi flutura neînduplecat în aer. De îndatã, fata mai tânãrã îngenunchie la picioarele bãiatului si-i aduse ca ofrandã gura, în care el se grãbi sã-si îndese pula. Nerãbdãtor s-o aibã si pe ea, Adrian o ridicã de sub brate pe fatã si o plasã cu fundul pe birou, apoi o penetrã.
Lina sedea epuizatã pe covor, fãrã sã spunã ceva sau sã facã vreo miscare. In ciuda acestei linisti aparente, gândurile îi clocoteau în mintea torturatã de pasiune si pofte.
Privea ca hipnotizatã cum Adrian îi fute sora. Aceasta gemea si îi înclestase soldurile bãiatului cu lungile-i picioare subtiri. Sunetele scoase de Petro o fãcurã pe Lina sã-si afunde degetele în pizdã si sã înceapã sã se masturbeze.
Sora mai micã o vãzu si i se adresã, printre gâfâieli:
"Îti place...sã mã vezi.... fututã?"
Lina aprobã dând doar din cap, ca un copil, urmãrind spectacolul fascinant.
"Ahh... daaa... asta-i... Doamne... uite...uitã-te la mine... si.. freacã-ti-o..." gemu Petronela apropiindu-se de climax. Dupã alte cinci minute, Petro îl apucã pe Adrian de dupã gât si se lipi de el, gemând neajutoratã. Avu un orgasm devastator, odatã cu sora sa mai mare, care se masturbase frenetic pânã atunci.
Ambele fete îngenunchiarã iar în fata lui Adrian, cãci acesta se abtinuse pânã atunci eroic sã nu ejaculeze, strãduindu-se doar sã le ofere lor plãcere.
Bãiatul se încordã simtind gurile lacome ale fetelor pe pula sa. Petronela îndesã pula care începuse sã zvâcneascã între buzele surorii ei mai mari si o implorã: "Repede, suge-o, înghite-i sperma, îi vine...asaaa...i-a venit..."
Adrian spermã violent în gura primitoare a Linei, în timp ce Petronela îi masa coaiele, ca sã-l goleascã complet. Lina sugea, strãduindu-se sã înghitã sãmânta lipicioasã ce pãrea cã nu se mai opreste sã izvorascã din pula bãiatului.
Când, în final, el se linisti, Petronela trase pula dintre buzele sorã-sii si o luã la rândul ei la supt. Imediat dupã aceea, se ridicã în picioare si Adrian o sãrutã îndelung.
Lina era epuizatã si începu sã se îmbrace cu miscãri mecanice, ca într-un vis.
"Lasã-ne un minut, bine, Adi?" îi sopti Petro bãiatului, dupã ce-l îmbrãtisã.
Acesta le zâmbi amândorura si pãrãsi camera.
Petronela se apropie de sora ei cu pasi mici, sovãielnici.
"Esti bine?" o întrebã ea.
Lina nu avu putere decât sã dea din cap cã da.
"Bine, pen'cã arãti cam ametitã"
Apoi Petronela îsi deschise bratele si-si îmbrãtisã sora cu putere:
"Ai fost... uimitoare, tu..."
Dupã aceea, fata iesi, lãsând-o pe Lina singurã cu gândurile sale.era încã buimacã si rãvãsitã. Trecurã câteva minute, dupã care fata izbucni în plâns. Se strãdui cu repeziciune însã sã se linisteascã. Terminã sã se îmbrace si iesi cu ochii strãlucind încã de lacrimi.
Se refugie în camera sa si stãtu acolo privind la emisiunile TV, fãrã ca mãcar sã înteleagã la ce se uitã. Mintea îi era torturatã de imaginile socante ale goliciunii Petronelei; fusese atât de excitatã vãzându-si sora penetratã de bãiatul acela... Desi avusese de douã ori orgasm, era încã nesatisfãcutã, un gol îi stãruia în suflet si nu se putea linisti.
În casã, zgomotele petrecerii se stingeau încet. În curând fu liniste, semn cã tinerii plecaserã pe la casele lor.
În ciuda linistii, fata nu putea sã adoarmã. Mintea îi era în continuare rãvãsitã de evenimentele serii, care i se repetau iar si iar în gând, derulându-se ca un film: Petronela goalã în bazin, Petronela fututã de Adrian, mirosul Petronelei... Era prea mult, simtea cã înnebuneste.
Privi ceasul de pe noptierã. Cifrele luminoase indicau ora 4:15. Casa era tãcutã, asa cã se hotãrî sã meargã sã-si potoleascã setea ce-o ardea. Bãuse mult si un pahar de apã rece era exact ce-i trebuia acum.
Se indreptã spre sala de baie. Îsi umplu un pahar si-l bãu pe nerãsuflate. Apa era rece si bunã, asa cã se spãlã si pe fatã sã se mai învioreze.
Apoi se sprijini de chiuvetã si se privi în oglindã. Îsi urmãri cu atentie reflectia, de parcã nu s-ar fi recunoscut. Avea cearcãne pronuntate si pãrul îi era ciufulit. Pielea îi era palidã, aproape albã. "Oboseala" îsi spuse, dupã care iesi din baie si se întoarse în camera sa.
Înãuntru era întuneric asa cã observã abia când ajunse lângã pat cã acolo e cineva. Îsi înnãbusi un tipãt si vru sã fugã, când auzi o voce dulce:
"Ei, prostuto, unde te duci? Sunt eu, Petro..."
Sorã-sa stãtea lungitã, cu capul sprijinit în palmã, si se uita cu ochi de pisicã, arzãtori, la Lina. Purta doar un tricou si o pereche de tanga.
"Ce faci... ce faci aici, m-ai speriat, tu..." bolborosi Lina.
"ªtii prea bine de ce sunt aici. Întrebarea e: ce ai de gâ... |
Ameteala
