Dascalul partea 2
Spatiul intimitatii mele, inca din copilarie a fost zugravit cu imagini dezolante si sortide. Daca incerc sa-mi amintesc anumite scene, sau imprejurari, ce-ar fi trebuit sa se amenajeze cumva mai decisiv in capul meu, imediat mi se inveniteste pielea si mi se injecteza ochii intocmai ca un taur in timpul coridei. In primul rind, conceperea sortii mele a fost influientata de parintii mei: mama pe care n-am cunoscut-o niciodata si tata un betiv fara urma. Dar astea sunt cele mai vagi amintiri, care se refulasera inca demult in subconstientul meu inacrit si nustiu daca au importat cumva pentru mine.In schimb, cea de-a doua etapa a copilariei mele, care a fost marcata de viata in sinul familiei dascalului (el si cu matusa-mea n-au avut copii), si-a lasat amprenta din gros. Anume in acea perioada si mi-a fost lezata inocenta. Evident ca nana Catinca n-a stiut niciodata nimic. Ca de fiecare data, dascalul avea grija de tot, inclusiv si de faptul ca ea sa iasa vinovata din orice neintelegere, ori protest din partea mea.
(Daca as incerca acum sa pling zadarnic si m-as intoarce in copilaria mea de cacat, cu siguranta ca as fi organizat totul in asa fel, ca stirvul ala sa fi fost dat pe mina autoritatilor, ori spinzurat de oua la marginea satului).
Vara ma lua cu el pe imas sa pastem vitele. Matusa-mea ii reprosa sa ma lase acasa, ca sa ma joc cu copiii, dar el insista cica, i-ar fi fost urit sa mearga de unul singur. In acel zile, urma sa descoper multe lucruri meschine si vehemente, neinchipuite de imaginatia mea copilareasca, dar si sa fac prematur cunostinta cu brutalitatea si mizeria acestei lumi.
Intr-o zi, mi-amintesc cu certitudine un fragment, pasteam vacile. Soarele tocmai se ridicase sus, atingind cea mai inalta treapta a orgasmului sau, iar cornutele se tolaneau pe iarba si rugumind satule. Dascalul ma chema linga el si privindu-ma ca printr-un geam asudat, imi arata sa ma asez alaturi. Era firesc sa ma supun, imi primul rind, fiindca doream si eu sa stau la umbra, iar pe de alta parte nu aveam de ales. Isi scoase din traista o sticla cu tuica, isi turna in cana si-o dadu peste cap. Apoi, cu un lux de epitete, incepu sa-mi povesteasca cit de frumoasa este nana Catinca si cit de obraznic se comporta in pat. Nu-l priveam in ochi, fiindca ma jenam sa-l ascult, dar el continua cu insistenta, imediat ce-si lua o noua doza de alcool. Mi-a povestit cum se aflau odata in cimp, la prasit popusoii si la ameaza cind s-au asezat sa manince, el si-a scos barbatia din chiloti, staruind cu inversunare sa si-o frece. Matusa-mea nu-l vedea, fiindca tocmai coborise mai in vale la un izvor, iar el profitind de ocazie, si-a luat-o in mina pina s-a desertat intr-o cana. Apoi in cana respectiva si-nca in una a turnat lapte, pe cea cu sperma punind-o dinaintea ei. Nu-ntelegeam de ce-mi povesteste, el un om parindu-mi atit de intelept, lucruri atit de rusinoase. Incercam sa nu-i acord nici o atentie, fiindca nu-mi era de loc placut sa-i ascult istorioarele intime, dar el ii da bataie, nestapinit si intaritat, mai departe despre faptul, cum nana Catinca isi duse cana la gura si bau citeva inghitituri. Trase si el citeva gituri, de data aceasta direct din sticla, iar eu mi-am intors capul spre el, cautind sa-l privesc interogator despre cele relaltate cu atita exaltare. Am observat ca-si scoase membrul din pantaloni si facea miscari lente in sus si in jos, iar cind si-a dat seama ca-l privesc, mi-a pus cealalta mina pe umar.
Vrei sa te joci cu el?
Nu, i-am raspuns ferm si putin speriat.
Vezi ca nu te musca!
Deodata mi s-a facut atit de frica, incit am inceput sa pling.
Vreau acasa!
Ia-l in mina si stringe-l asa, cum fac eu!
Vreau acasa, i-am repetat inspaimintat, la nana Catinca!
Daca n-o iai acum in mina, te gitui si te ingrop pe miristea asta, incit n-o sa stie nici dracii de tine! mi-a spus-o pe un ton destul de amenintator.
Vreau la nana Catinca!
Asa deci?!
Ametit de aburii alcoolului, se ridica infuriat in genunchi si-mi lovi o palma, ca ma intoarsem cu fata la pamint. Am vrut sa ramin asa nemiscat si sa nu ma ridic, dar suspinele mele erau prea pronuntate ca sa ma pot preface lesinat.
Ridica-te si treci incoa! imi ordona pe acelasi ton, dupa care se lasa intins pe spate si rezemindu-se in coate.
M-am ridicat si am venit linga el, incordindu-ma din toate puterile sa nu-l privesc in fata.
Ia-l in mina!
Mi-am apropiat mina de tufarul acela de floci, de un auriu spalacit si l-am atins tremurind.
Imi place ca tremuri, mi-a zis surizind impetuos. Acum beleste-o!
I-am belit-o si de sub pielea-i maronie s-a stirnit un iz patrunzator si neplacut, iar pe suprafata carnii apicale se intindea un strat de brinza alba-galbuie.
M-am gindit atunci la Omul-de-Paie. As fi vrut ca el sa fie alaturi si sa ma salveze din ghiarele perversului. Dar asta era doar o speranta vaga, pe care incercam sa o pastrez cu toate puterile in sufletul meu. Sufletul, de altfel, mi se atenuase cu totul si se strinse intr-un ghemulet firav, ascunzindu-se undeva in adincuri, de parca nici nu-l aveam. Am vrut sa pling din nou, dar m-am stapinit. Mi-am zis ca trebuie sa rezist pina seara, cind ne vom intoarcem acasa si acolo aveam sa-i povestit totul nanei Catinca, ori as fi fugit la badea Vasile, sau la rigoare, l-as fi rugat pe Omul-de-Paie sa-l termine pe dascal odata si pentru totdeauna. In tot cazul, imi raminea de ales.
Dascalul se intinse definitiv pe spate si-mi puse o mina pe virful cocoasei abia evedentiate, frecind-o si masind-o apasat. Ma durea, sau cel putin, aveam niste senzatii sfisietoare. L-am rugat cu un glas inabusit si cu lacrimi in ochi, sa-mi lase cocoasa in pace. Se prefacea ca nu ma aude, apoi s-a uitat mirat la mine si mi-a zimbit la fel de dracesc. Mi-a zis sa ma intind pe spate si sa nu-mi fie frica. M-am supus ezitind si am inchis ochii. S-a ridicat de-asupra abdomenului meu, mi-a pus o ... |
