Pozele cu ea le primise, dupa cum stabilisera, la urma.
Imediat a si sarit, prefactut dezamagit : cuuuum, numai atateaaaa ?
Nici nu le-ai numarat si zici, nerecunoscatorule. Era vorba de una si ti-am trimis un brat de poze. Hai, du-te la culcare ca e tarziu. Si sa nu te uiti pana maine dimineata.
Nu, nu-mi poti cere asta. Vreau neaparat sa le vad, nu te supara, te rog! Spune-mi ca glumesti…
Sigur ca glumesc, prostutule, m-as supara sa nu vrei sa le vezi imediat Si as mai vrea sa-ti spun ceva, ti le trimit cu inima usoara, exact asa cum au iesit. Asa am vrut sa le vezi si, prin ele, pe mine. Si am inima usoara convinsa ca gandesti ca si mine, ca simti ca si mine. Si intelegi ca e important ce avem si ca sa pastram asta as face mult mai mult decat pozele de azi. Ai sa te convingi, just try me.
Stiu ca ai facut mai mult decat pozele, o tachina el, tocmai mi-ai povestit…
Uff, acum aminteste-mi, inteapa-ma ! Asa-mi trebuie daca imi pun mintea cu copiii se alinta ea.
Ei, da, adica eu sunt copiii, aia, oarecare… se alinta la randu-i.
Nu, dragul meu, chiar nu esti oarecare, redeveni ea serioasa. Esti al meu si de fapt nu-mi pare deloc rau ca ti-am povestit. Iar pozele sunt special pentru tine. Abia astept sa le vezi si sa-ti placa.
Bineinteles ca s-a aruncat asupra lor, mort de curiozitate.
Si, la prima vedere, erau cum intuise, mai mult decat poze, erau niste mesaje. Nu explicite, nu simple. Erau pline de intelesuri, de interpretari posibile.
Poze de toate felurile, si sobre, si glumete si, cum sa le zica… provocatoare ?.. Da, numai daca le interpreta, asa.. adica puteau fi sau nu, cu decizia la privitor.
Dupa prima frunzarire curioasa, de la una la alta, a inceput sa le studieze pe rand, tot atunci seara.
Le privea si, cu cat era mai atent, cu atat descoperea amanunte noi, semnificatii pe care nu le intuise prima data. Si cu atat era mai nerabdator sa o descoase, sa afle.. sa analizeze impreuna. Intuia mesajele, unele foarte subtile dar inca fara confirmare.
Ii placeau, fara indoiala. Incepuse cu o privire cuminte, ceruse niste informatii si le primise. Incerca sa compuna tabloul din caleidoscopul ce-i sta in fata. Dar, cu cat le atingea mai de aproape, cu cat descifra mai bine, cu atat era tentat sa se dedubleze, sa citeasca fie doar mesajul estetic fie mesajul trupului in sine, la care vibra surprinzator de intens. Cand incerca sa-si reprime privirea de barbat, mai scormonitoare, mai nerusinata si necuviincioasa, isi amintea imediat cu bucurie ca ea il avertizase, intentionat planuise sa-i induca imaginea femeii din ea.
Si nu-l inarmase cu o limita, sa stie unde sa-si opreasca gandul prea zburdalnic.
Nu era si acesta un semnal ca e la buna lui voie ce sa caute si cum sa priveasca ? Nimic nu-l impingea spre interpretari, sa le zicem optimiste, nu se putea interpreta ca ii “arata” ceea ce el nu ar fi trebuit sa stie deja. Pe de alta parte, intuitia ii spunea ca anumite unghiuri, anumite detalii de o finete ce nu era destinata oricui, anumite sugestii subtile.. erau gandite pentru el in mod expres, in ideea sa-si ia libertatea sa creada ca ii aprtine mult mai mult decat se vedea. Ca granita dintre vazut si sugerat putea fi trecuta usor in viitor daca ei doi vor vrea sa ajunga acolo.
De aceea isi propuse sa fie sincer cand ea il va intreba de poze. Intai sa-si dea seama cam cat il vrea de sincer si exact asa sa se poarte. Nu se putea lauda cu mare experienta in relatii cu femei, dar de cand cu deja obisnuitele intalniri de seara cu ea, invatase ca ei doi seamana, se intampla deseori sa se se ghiceasca unul pe altul din prima, fara efort. Urma sa se bazeze pe asta. Anumite momente ii facuse pe fiecare dintre ei doi sa inteleaga ca primise de la celalalt cate un cec in alb. Nu pentru ca ar fi abolit, cu inconstienta, orice limita, orice convenienta, ci pentru ca intuitia lor, glasul aceluasi sange, le spunea ca n-au cum gresi, arbitrii sunt ei insisi.
Pornea ca un joc conevnabil. Ideea de joc era si imboldul trairii lor impreuna, ce il simteau deja, dar si refugiul daca viata le va dovedi, si ei impreuna vor simti, ca bucuria dispare in fata cine stie carei amenintari.
Un joc cu atuurile toate in mainile lor, asa simteau ca ii asteapta si bucuria lor era plina de entuziasm, copilaroasa. Aparent, din motive diferite.
Se gandise la toate astea privind si rascercetand imaginile ei, frumoase, alese, tradand atat stil cat si dorinta de a provoca. Toate cu alibi, cu loc de retragere. De care n-avea sa fie nevoie, stiau bine.
Niciunul dintre ei nu a socotit cu cat mai repede au sosit la intalnire. El s-a dat vizibil la un moment dat si tot studia imaginile. Nu mult dupa asta ea i-a trimis pupicii de intampinare si gata.
Fara introducere, l-a luat pe sus cu : nici nu stii ce curioasa sunt !...
Cam cat am fost eu de nerabdator sa le vad ? (nici nu avea rost sa pretinda ca nu stie la ce se refera ea, acceptau amandoi ca asta e subiectul zilei, si avea sa fie inca mult timp) Sau macar pe jumatate ?
O, cu mult mai, crede-ma. Am o mie de explicatii la asta si stiu ca ai avea rabdare sa le asculti pe toate. Mai stiu si ca o sa avem multe altele, mai urgente, sa ne spunem , asa ca prescurtez si iti amintesc : pentru ca mi-e pretios ce am inceput noi doi si jur ca as da orice sa iasa bine. S-o iei in orice sens vrei. N-ai cum sa dai gres.
Ce zicea el inainte ?... Cec in alb. Dar cu ce gratie reconfirmat !.. Mama, draga de ea. O iubea, simtea asta cum nu mai simtise de mult si, oricum, mult mai constient acum. Ii placea de ea, asta era o noutate, faptul ca si-o constientiza. Si o iubea.
Simtea provocarea si numai gandul ca au drum lung de parcurs si timpul e al lor il facu sa-si propuna sa nu-si destainuie decat o parte din ganduri, dar sa nu le uite pe celelalte.
Asa cum intuise, si ea simtea ca au inceput ceva. Putea fi o incercare sa se cunoasca mai bine ei doi, putea fi o recuperare a vremii cand nu au fost apropiati, putea fi o imbunatatire sau imbogatire a relatiei mama-fiu, putea fi o joaca in care, stabilind alte conventii decat cele obisnuite, sa se trateze ca femeie si barbat, putea fi cam orice aveau ei sa vada ca le place si pot duce.
Ti-am trimis multe-multe, ai avut timp sa te uiti pe toate ?
Ba nu, nu au fost multe deloc si timp am avut.. totusi nu destul sa le vad bine pe toate, sa observ tot.. Mereu apare ceva altfel.
A, inseamna ca ma cam uitasesi, daca ai vazut atatea noutati, se alinta ea..
E mai grav de atat, raspunse el.. De fapt nimic nu mi se pare nou, dar, stii, in multe sensuri am vazut altceva decat stiam. Pentru ca mi-ai permis, m-am uitat cu alti ochi si asa am vazut lucruri de care nu-mi dadusem seama pana acum.
Chiar sunt curioasa sa le aflu, ti-am dat voie si trebuie sa suport urmarile, nu ? Trage fara mila !..
Ok, ok, spun tot… dar promiti sa completezi tu cu ce mi-a scapat mie ?
Se gandi putin si cazura de acoord, chiar daca isi dadu seama ca s-ar putea sa triseze, in unele poze nici nu vroia sa se gandeasca ce sugestii erau posibile, poate nici nu se gandise la toate dar erau acolo. Va vedea.
Hai sa le luam pe rand, vrei ?
Prima, in ordinea in care i le impachetase, era intitulata “Plete” . Cu parul despletit, infoiat in ondule mari… Pe umeri, pana aproape de talie, o poza romantica, din spate. Contrast frumos intre parul brun si pielea alba, talie fara depuneri. Poza era bus,t pana la soldurile foarte generoase, pornite din mijlocul subtire, vizibile pe jumatate. Restul, pierdut in blugi. Avea si un mic comentariu, scris de ea : “aici am par castaniu natural”.
Tu cum ai intitula-o pe asta ?...
“Romantica”, asa i-am zis. Foarte rar ti-am vazut asa parul, despletit, pe umeri. De fapt pe spate, ca-ti ajunge aproape de mijloc. I-am vazut bine culoarea de asta data, si, la contrast, am avzut ce piele alba ai, alt amanunt uitat.
O, n-am fost inca la plaja, stai sa vezi atunci…
Ce sa vad, insista el ?..
Ce tiganca pot sa fiu si, poftim, ce contrast interesant poate iesi.
Abia astept, o iau ca pe o promisiune, mai ales contrastul..
Hmm, m-ai incoltit.. ok, ce-i promis, e promis. Bun, continuam ?
Alaturi, o varianta, cu parul prins intr-un fel de coc improvizat, cu suvite adunate la repezeala sau atarnand rebele, stapanite cu o mana numai atat cat sa elbereze gatul si spatele gol. Pozitie relaxata, astfel incat linia spatelui sa urmeze un S prelung, si, impins in sus, un inceput de sold sa ia ochii. Astfel curbat, spatele isi evidentia pielea neteda, osatura gratioasa a gatului si a omoplatilor ce-i impungeau delicat pielea spatelui.
Sira spinarii, arcuita frumos, bine marcata.
Nu avea sutien, de aceea isi tinea sanii cu celalalt brat, protejandu-i. Cu toate ca erau pe partea ne-vizibila.
Ea ii spusese , ambiguu “..Si fara par”, facand legatura cu poza dinainte.
Interesant titlu, exclama el.. ma asteptam sa vad o poza din fata, citind titlul.
Ea rase : asta n-ai avut de unde afla, trebuie sa umbli cu presupuneri…
Mai departe i-a descris si el ce vedea, adaugand : mi-a placut cum iti tii parul, cum iti dezgolesti spatele, anume ca sa fie privit si sa placa. Mi-am dat seama ca nu-s poze intamplatoare. Incepe sa fie cum sperasem.
Ea a ras si i-a zis ca e pe aproape, intr-adevar, te-am avertizat doar… Deci, cum ai numi-o?
Ii spun “Spatele” pentru ca e un spate frumos, raspunse el imediat.
Ea rosi, si ii trimise sa stie. Si ma bucur ca ti-a placut, sunt mandra de asta
Urma un grupaj, o succesiune de trei pozitii. Prima, cu fata la camera, cu mainile in solduri, pieptul impins in fata. Maieul scurt, pana la jumatatea abdomenului , ii sustine sanii foarte bine evidentiati. Priveste ca si cum ar intreba, : ei, ce mai zici ?
Alaturi, exact aceeasi pozitie, dar prins numai pieptul, de aproape, pornind de la gat pana putin mai jos de stern. Maieul decoltat tinea stransi sanii alaturati ca o poponeata de sugar. Era atat de clara si atat de aproape luata, incat, prin maieu, se observau nu numai sfarcurile impungand violent materialul ci si abia sesizabila umflatura a areolelor, rotunde si nu prea mari. Chiar micute, in comparatie cu sfarcurile proeminente si vizibil intarite in acel moment. Sigur nu avea sutien. Se observa bine si pielea aproape imperceptibil incretita acolo unde incepeau sa se desparta sanii. L-a induiosat asta, parca incepuse sa-i fie ciuda, rasfoind pozele, ca arata peste tot asa bine, prea semanau a poze retusate. Glumea, de fapt ii era ciuda ca nu stiuse la timp, iar acum.. ea nu mai era acasa, la indemana.
Dar aici nu se ferise de privirea lui atenta, las’ s-o vada, cu bune si rele.
Fara sa spuna cu voce tare, lui i-a placut, in afara de ce i se arata, faptul ca ea ii oferise prim planul intuindu-i interesul. Si faceau parte si din “partile” cu care recunoscuse ca se mandreste, cu zile inainte.
In a treia statea cu picioarele usor flexate, aplecata in fata ca si cum ar vrea sa-i sopteasca la ureche unui copil. Palmele se odihneau intre genunchi ca atunci cand femeia isi tine rochia sa nu i-o vantul. De asta data sanii atarnau cu maieu cu tot, fara sa isi piarda forma, doar se alungisera in jos, subliniindu-si opulenta si lasand privirea sa patrunde adanc printre ei. Din pacate nu era suficient de decoltata incat sfarcurile sau macar areola sa se iveasca. Comentase ea : e drept ca aici se lasa un pic, dar numai pentru ca-s asa de grei. Intitulase grupajul : “Din dotare”
Iar el, tatonand : “Sanii tai”. La care ea, razand : Corect, ei sunt.
Si eu as fi mandru de asa ceva, daca m-as fi nascut femeie.
Doar ti-am spus ca nu ma rusinez deloc cu ei, ii aminti ea.
Da, si de aceea i-am asteptat asa nerabdator…
Isi aminti ca era o poza mai incolo unde el avea de gand sa revina si sa insiste pe tema asta. Daca atmosfera va fi prielnica.
Acum urma iarasi in grupaj de trei, intr-o rochie foarte eleganta, de seara.
Dintr-un material inchis la culoare, bine mulata, croiala simpla urmand fidel liniile de forta, adica pieptul, talia, posteriorul, coapsele.Destul de lunga, doua palme sub genunchi.
Prima dintre imagini, dintr-o parte, axata pa despicatura lunga-lunga, subliniata de genunchiul indoit, usor ridicat.. Pornea de sus, din talie dezgolind soldul gol golut si coapsa in lateral spate, pana ceva deasupra genunchiului si apoi o mica parte din pulpa, pana unde se termina rochia. Taietura aceea impartea, pe partea vizibile, rochia, de la talie in jos, in doua paarti. Partea din fata se mulase pe abdomen, bazin si coapsa anterioara. Asa cum indoise ea piciorul, partea din spate ii acoperea aproape toata fesa – lasand totusi la vedere,din profil, prin despicatura, partea de jos a poponetei plus dunga aceea a imbinarii cu coapsa. La vedere si nu prea, fara o lumina ajutatoare jocul umbrelor nu lasa privirea sa prinda minunea cu toata claritatea. Nu fara intentie, ea intituland poza “Putin mister” si chicotind vesela in timp ce el ii descria ce vede, vizibil necajit. L-a sfatuit sa vada partea plina a paharului respectiv partea goala din ea, dezvelita destul de generos. Si, te rog sa apreciazi ca nu se poate iesi cu astfel de rochie fara ceva dedesubt. Totusi poti observa ca nu ti-am necajit privirea nici macar cu un chilotel. Ce vezi tu e purul adevar, nu cred ca n-ai remarcat.
Ba da, ba da. La cat se vede mi-am data seama ca n-ai unde sa-i tii, dar stii tu, omul nu-i niciodata multumit.
Uita-te cu atentie si in continuare si ai sa vezi ca inca mai poti completa tabloul, o bucatica de ici una de colo.. Fa si tu un efort ..
Asa eforturi as tot face, zau.. rase si el..
Stia si el ca urmatoarea mai dezvaluia ceva, din alt unghi. Foarte frumoasa era imaginea, in aceeasi rochie, dar din spate. Era un model fara bretele, in partea de sus se termina sub omoplati,in spate, si pe jumatatea de sus a pieptului, in fata. La spate se inchidea cu un fermoar, de-a lungul sirei spinarii. Acum era netras , ceea ce facea ca marginea de sus a rochiei sa stea desfacuta precum copertile unei carti, dezvaluind intreg spatele intre laturile unghiului format, cu varful departe, jos, intre fese. Bine luminat , spatele ii stralucea contrastand iarasi cu rochia neagra. La fel si soldurile late, carnoase, in intregime goale pe mijloc ca si o parte din “taietura” feselor pana aproape de proeminenta maxima, de unde incepeaa fermoarul. Din fericire, acuma nu pornise, iar baiatul isi pierdea privirea intre fesele ei si nu se mai satura.
Ea o gandise ca : “Cine imi incheie fermoarul ?”
Eu, eu.. se oferi el pe data..
Da, vreau, raspunse ea, serios. Dar sa stii ca acolo e capatul, mai jos nu merge.
Si asa vreau, spuse el.
Cine vrea, primeste, zambi ea. Si daca aveai indoieli, te-ai lamurit ca n-am, da ?
Ma mai intrebi ? ofta el… Observase, fara indoiala ca grupajul acesat nu avea chilotei pe ea. I-ar fi placut sa-i traga fermoarul, sa mosmondeasca pe-acolo mult si bine. Era genul de situatii in care, in semiobscuritate, barbatului ii luneca mana pe langa fermoar, in jos, intre fese , sa le simta rotunjimea… poate nu mult, doar cateva secunde.. Ar fi fost sansa vietii lui.. Si ar fi sigur ca , fara a-l incuraja, i-ar fi trecut cu vederea, totusi.
A treia din grupare era luata din dreapta. Tinea obrazul lipit de bratul ridicat in sus, zbarlindu-si parul cu mana, caricaturizand binecunoscutele poze gen diva. Bratul ridicat ii antrenase in sus sanul adapostit de causul croit pentru el in marginea superioara a rochiei decoltate. Nu de tot dar sigur ar fi tasnit si sfarcul afara la cea mai mica miscare in plus. Pe care camera n-o prinsese dar .. un aproape semicerc din areola tot aparuse. Ceea ce… ii cam luase ochii. Pozitia bratului facea ca sanul sa aiba o directie inainte care ii starni admiratia. Si mandria. Arata a san tanar, obraznic.
Nu stateau ei lasati tare nici in pozele acelea unde erau sustinuti doar de un maieu subtire. Dar aici.. cel care se vedea te cam imboldea sa-l pipai sa-l simti daca e real.
Mai ales ca, prin unghiul dintre brat si antebrat, cat se vedea din fata, arata zambet si o privire spre camera ce spunea totul. Un ochi imperceptibil mijit, irizat inspre verde de la capruiul lor deschis obisnuit, lansa un vino-ncoa imposibil de ignorat.
I-ar fi placut, era sigur ca imboldul asta, urmat, nu ar fi depasit in mod grav vreo limita. Pur si simplu era un san care cerea asta si nu i-ar fi displacut sa fie luat in mana. Observa ca, in titlu, ea nu se referise la poza in ansamblu, la atitudunea de diva admirata ci doar, sec : “La atac”.
Nici el nu spuse prea mult, dar din inima : L-as fi vrut tot, as fi vrut sa ai incredere. Totusi nu sunt mai putin mandru. Atat vreau sa stii ca mi-ar placea.
Nu am ascuns ca vreau sa fii mandru si imi face placere sa mi-o spui. Sa nu crezi ca nu am stat in cumpana. Mi-am zis ca pentru moment e mai bine atat. Asta nu inseamna ca nu inteleg dorinta ta si nu ma sensibilizeaza. Sa zicem ca am si eu temerile mele iar tu poti avea gusturile tale. Daca ni le potrivim, avem amandoi de castigat. Stai pe aproape, zambi ea. Acum mai spune-mi, te rog, o data, ca ti-a placut.
Mi-a placut atat de mult incat mi-am dorit imediat sa-l tin in palma.. Te rog sa nu te superi…
Ufff, am starnit barbatul… Nu mai pot da inapoi sa spun ca nu ne-am inteles asa.. Am zis ca iti arat femeia, e si normal sa simti asta. E in regula, n-am sa fiu prefacuta. O sa ma intelegi totusi daca nu pot comenta prea mult, zambi ea. In schimb.. ii trimise pupici.
Sa mai vedem, rasfatatule, ai material o gramada, si te mai plangi…
Ia uite, ce urmeaza , a ?
Alt grup de trei, prima in picioare, cu o mana in sold si cu una saltandu-si borul palariei de cowboy, strengareste. Picioarele un pic departate, camasa inodata la poale pe buric. Si o pereche de pantalonasi scurti, foarte scurti, bluejeans. Cizmele cu tocuri o inaltau si mai tare, in totalitate o alura foarte texana. Ieseau in evidenta picioarele lungi, frumoase, cu coapse pline dar puternice si glezne subtiri. Numise poza simplu “Picioare” , la care el exclama din prima : exact. Asta vad si eu in primul rand. Am vrut sa le vezi asa cum nu erai obisnuit. Asta nu e tinuta de casa, tocmai ca sa ti se para ca acum faci cunostinta cu ele.
Si sunt impresionat, imi plac, recunoscu el sincer.
Iar eu ma bucur, si eu sunt mandra de ele, nu m-au tradat niciodata. Totusi sper ca te mai pot impresiona cu cate ceva, ia vezi urmatoarea. Era un prim plan ostentativ, din spate pe fund. Pantalonasii aratau mult mai spectaculos aici, foarte scurti, croiala din aceea ce acoperea doar jumatate din fese, de sus, mijlocul afundandu-se adanc intre ele. Marginea, nefranjurata, era usor ingropata in carne strunind-o. O intitulase “Nu pune mana ca te frigi”.. pentru ca chiar asta starnea, dorinta de a pune mana, de a pipai carnea tare atat de frumos conturata. El i-ar fi spus “Revelatie”.., Pur si simplu nu mi-am inchipuit ca arata asa bine.. Il stiam mare si frumos, ti-am spus ca imi place, ca si la Moni, alaturarea cu mijlocul asa subtire. Dar nu l-am vazut niciodata asa ca acuma, e… nu stiu cum sa spun… Mai mult decat frumos. E stragator…
Realitatea e ca intrebarile tale m-au starnit un pic si am vrut sa iti placa ce vezi, sa nu fi dezamagit. Nu mi-am ferit nici celulita de ochii tai, vezi ? Se referea la niste vagi striatii, erau doar cat sa ii evidenteze feminitatea.. De care nici nu-i pasa, de fapt. Dezamagit ?
Deloc, mama, crede-ma ca ma stapanesc sa nu imi exprim prea zgomotos placerea sa te vad asa..
Asa, stapaneste-te si eu am sa cred ca nu-ti plac, il necaji ea…
Hm… stii ca nu e asta, lasa, poate prind curaj
Am avut eu curaj sa fac o poza ca asta si cea care vine si altele.. ai sa iti dai tu seama acusi ca is destul de pregatita sa “indur” orice comentariu..
Da, si cea care incheia grupul era de genul care pune un baiat “pe jar”. Nu numai pentru ca asa scrisese ea dedesubt. Ca si cea dinainte era din spate, de foarte aproape, dar stand pe vine cu genunchii departati… Apasarea asupra pantalonasilor in aceasta pozitie facea ca acestia sa se piarda si mai adanc intre fese, sa le dezveleasca si mai ademenitor. Aproape i se unisera in partea de jos, subliindu-le goliciunea. Intr-un fel ii amintea de pozitia in care o surprinsese atunci, in padure, doar ca din unghiul opus.
Mai rau decat pe jar, asta e cu efect garantat, zambi el…
Da ?.. Tu cum i-ai spune ?
Daca as face abstractie ca e a ta i-as spune “poponeata incendiara”..
Ha, ha.. buna ! Consider ca ai facut abstractie… Sa stii ca e a mea, toata.
Si asa am si vrut, sa fortez un pic, sa vezi cu alti ochi.. Sper ca nu te-am socat.
Ba da, intr-un fel, da. Dar asa si mi-am dorit. Si-ti multumesc.
Cu placere. Chiar cu placere. Bucuria e a mea. Mai suporti inca ?
O-ho, de ieri seara nu-mi mai ies din minte, le-as suporta ani la sir..
Imi place sa le vad cu tine, sa stiu ca ne uitam amandoi odata..
Stiu.. stiu.. e altceva impreuna, da. Imi amintesc ce senzatii ciudate am avut cand ma asezam sa le fac si potriveam camera pe suport. O asezam astfel incat sa pice pe mine ca si cum ai privi t. Era parcaca iti luam capul in maini si—l indreptam spre mine, punandu-te sa ma privesti Mi-a trebuit un timp sa ma obisnuiesc cu senzatia ca esti acolo si eu nu fac decat sa ma dezgolesc putin cate putin. Dar mi-a placut.
Si acum, putina sobrietate va rugam, da ?
Da, se putea spune ca la rand venea o tinuta sobra, de business woman. Purta un deux-pieces gri inchis, lucios. Fusta mulata, pana la genunchi, taior cambrat pe talie, discret decoltat, guler tunica.
Statea pe scaun, cu spatele drept, mina serioasa, mainile incrucisate in poala. Foarte eleganta tinuta. Cu atat mai mult atragea privirea coapsa dezvelita generos sub fusta in pozitia picior peste picior.
Intai stangul peste dreptul, si apoi dreptul peste stangul. Dar partea cea mai interesanta o surprinsese la trecerea intre aceste doua, moment aproximativ cand stangul se ridica spre a se aseza alaturi si incepea sa il salte pe celalalt. Clipa de aur cand, pe mijloc, fusta era astfel antrenata de coapse incat, lasa sa se vada, intre ele, sus, triunghiul acela umflat de chilot alb, exact pe sex. Un dar neasteptat, plasat delicat in cadrul acela auster. Vazuse, involuntar, sau pandise cu nerusinare, asa ceva la zeci de femei, in viata lui. Dar imaginea asta ii taiase respiratia, o fulgerare atat de incarcata de sexualitate.. De cea mai buna calitate, ca si materialul fustei.
“Ooops” intitulase ea.. adica, na, s-a intamplat…
Dar el vedea ca i-a trimis si lui, totusi, iar asta l-a facut sa inteleaga ca “accidentul” se intamplase exact pentru el… Asta il tulbura, ceva zvacni in el, si i se pusese un nod in gat. Era o emotie ce se redestepta si acum, de fata cu ea.
Stia ca ii asteapta parerea dar nu se simtea in stare sa spuna ceva fara sa se tradeze. Cum sa-i spuna ca e genul de priveliste ce te face sa te repezi sa-i ridici pur si simplu fusta sa vezi de aproape ? Si sa pui mana ?
Ea simti ceva si lua vorba trecand mai departe. Stia ca nu nu se putea sa nu-i fi placut lui, era ticluita cu acel gen de rafinament si intuitie cu care nu daduse niciodata gres. O sa revina el candva, era sigura.
Nu mai erau multe poze, ajunsesera la ultimul grup, tot de trei.
Ii placuse ideea asta si lui, intelese astfel ca nimic nu era intamplator. Ceea ce ii oferea ea, se straduise sa fie deosebit, aplicase idei. Aranjase imaginile cu arta dar se vedea ca vrea sa si provoace. Nu ascundea asta. Si asta il incanta pe el, ii stimula imaginatia.
Incepea tot cu triunghiul acela, in alt context, in plina lumina. Tinuta lejera, de femeie singura acasa, in chiloti de culoarea visinei aproape coapte. Tricoul larg, ii intindea poalele cu mainile, de margini, astfel ca sa-i acopere exact jumatatea superioara a chilotilor si sa marcheze proeminenta de mai jos. Un triunghi mai mare decat cel de sub fusta, dinainte, si mai bine luminat. Mai umflat spre varful ascutit al triunghiului, dintre picioare, fie din pozitionarea de moment al labiilor, fie de ceva par pubian adunat cu precadere acolo. Atrageau privirea si sanii ce impungeau cu sfarcurile tricoul, ceva mai jos decat in fotografia cu maieul stramt, dar mai mult decat rezonabil.
In continuare, la urmatoarea, ridicase tricoul pana sub sani, denumind asta “Burta”.. De fapt avea un pantece nu plat ci rotund, genul acela roditor. Era proeminent atat cat sa ii dea acea gratie extrem de feminina, specifica celor ce stiusera sa fie mame fara sa faca din asta o drama a trupului lor. Subliniat minunat de croiala chilotului, curbata perfect sub el pana acolo unde abia perceptibil incepea suisul muntelui. Un pantece minunat, perfect rotund, atragand privirea si dorinta de a-l mangaia. Deliberat scos in evidenta sa abata atentia de la faptul ca, ridicand astfel poalele tricoului, isi arata chilotii, minunat croiti de altfel. Atat prin concavitatea de sub pantece cat si pe lateral, marcand soldurile libere apoi coborand pe o linie moderata, intre a nu lasa, facil, fesele complet goale dar nici a le ascunde total gratia. Un fel de a sublinia curbele dar a nu le dezvalui insistent.
El ii vazuse pantecele, ii starnise ce era normal sa-i starneasca dar nu isi refuzase nici conturul gratios al chilotului, acoperind-dscoperind bazinul ei somptuos. Si aici simtise mesajul asa ca nu se abtinu sa comenteze ca, atat cat e, acea “burta” are un coboras de-a dreptul periculos. N-o sa se supere daca privirea i-o luase la vale ?
Ca doi oameni ce se ghicesc din prima, pricepu ca el fusese pe faza asa ca iesi din ascunzatoare: na, nu puteam sa te intreb direct, iti plac chilotii mei ?
Asa-i, zise el.. si raspunsul ar fi fost : imi place cum ii porti.
Nu stiu cum, dar.. nu mi-am gasit nicun costum de baie, la timp. Ce sa fac?
Nu am mai cautat, am mers la sigur, chilotii au ceva atragator intotdeauna, nu ?
E foarte bine asa, ca i-ai pus pe astia… In ochii mei sunt acolo doar ca sa sublinieze. Si o fac tare bine.
Precum si tricoul, in ultima poza, ridicat cu mainile amandoua si apasat pe sani, acoperindu-i doar de la sfarcuri in sus. Inclusiv cu mameloanele vizibile pana la sfarc, intr-un prim plan ostentativ. Pana si micile buburuze de pe ele, se observau, ceva mai deschise decat maroniul areolar. Aici era cea mai clara intentia de a-i arata dar si de a se opri…exact la timp. O lua ca pe o propunere de joc. Un joc subtil cu directii ce se vor contura de la sine, dupa cum le va placea lor.
Stii ce imi vine acum, dupa ce am vazut toate astea impreuna ? zise el.
Imi vine un oftat adanc, din toti rarunchii. In primul rand de ce vad acum , la urma.. Mai bine zis pentru ce nu vad.. Eu as fi intitulat “La 3 cm de perfectiune”.. De curioziate, ce era daca mai ridicai un pic ?..
Ea rase… sa spun drept nu ma asteptam sa ma intrebi asa, direct, de la inceput.. Am stat in cumpana si cand am facut-o, sa nu crezi ca nu m-am gandit. Hai sa luam acest prim “contact” ca pe o suita de tatonari.. sa vedem ce iese.. Daca iese bine.. mai vedem.
Nu a iesit bine, sari el.. a iesit perfect.. iti spun sigur. Dar pentru ca eram aici… asta imi vine, imi dai si restul, macar la asta ?
Hmmm.. nu e asa simplu… stai sa vedem.. cum adica a iesit perfect? Adica, da ?
Perfect e ca mi-ai ghicit niste ganduri.
Sigur e asa ?... Te-am nimerit macar pe o parte din asteptari ?
Da. Nu numai pe asteptari, dar si in intampinare, pot sa zic. Ai acceptat, desi nu ma asteptam, ca sunt baiat si vreau sa vad anumite lucruri. Si ai reusit sa imi oferi asta neuitand ca sunt baiatul tau si, poate, nu eram pregatit pe masura dorintei. Zic ca e perfect nu pentru ca nu mi-as dori mai mult ci pentru ca am sperante.
Ce sperante ai tu, puiule ?
Pai cred ca am vazut amandoi ca se poate si asa. Si m-ar bucura sa vrei sa recuperam.
Sa inteleg ca ti-am trezit interesul ? Ma stii mai bine acum ? Ti-a placut?
Abia acum te stiu, mama, asa mi se pare. Pur si simplu aveam blocat un anumit
fel de privire. Imi erai draga oricum dar nu reuseam sa privesc “lucrurile” astea pe care le-am aflat acum. Mi-ai facut o mare bucurie.
Asa, si ce-ai aflat acum ? zambi ea
Tot-tot, pot spune ca te-am invatat de la capat.. Pana sa ma uit asa atent, uite, nu observasem ce constructie paradoxala ai.
Ei, cum asa ?
Uite cum.. desi pari fizic o femeie masiva, puternica, am observat ca alternezi partile conturate in tuse tari cu altele delicate, rotunde. Chiar de la fata daca pornim, fruntea, pometii sunt taiate precis, aparent dure dar buzele pline, senzuale, contrasteaza, dand un efect foarte interesant. Si mai departe e la fel, linie gratioasa a gatului, umeri rotunjiti alaturi de omoplati proeminenti, spate slabut cu vertebre subtiri apoi solduri mari, late, fese rotunde, pline dar delicate, coapse puternice, lungi, genunchi rotunzi si iar pulpe musculoase dar alungite, terminate cu glezne subtiri si labele piciorelor viguroase, apasate.
Si care-ti plac mai mult, cele puternice sau cele delicate ?
El, serios : fiecare, precum si contrastul. Partile puternice, la femeie, ma impresioneaza, ma intimideaza dar ma si atrag, imi place uneori sa fiu dominat, sa simt forta femeii, sa accept initiativa. Celelalte imi incanta esteticul, nevoia de a atinge, de a mangaia, de a-mi plimba privirea…
Pot sa-ti spun si despre fund ?
Ea rase, cum sa te lipsesc de partile esentiale ? Poti, ti-am aratat ce ti-am aratat, acum sa fac mofturi ?
Da, el e un caz special, e bi : e si puternic, mare, dar si rotund, curbat delicat, poate asta il face atat de atragator.
Inseamna ca prim planurile mele si-au atins tinta, nu ?
O simtea cum se joaca cu el, cum ii astepta reactiile, curioasa daca va fi “respectuos” sau mai indraznet.. Intelesese ca ea ii aratase cu ostentatie acele primplanuri tocmai ca sa-l scoata din stanjeneala, sa il obisnuiasca cu “altceva”.
Da, recunosc ca da. Stii cum am simtit ? Sper sa nu te deranjeze comparatia… e ca si cand o mama severa deloc apropiata de baiatul ei, lasa intr-o zi usa deschisa la baie in timp ce face dus, astfel incat el s-o poata vedea. El nici nu stie la ce sa se uite mai intai si atata libertate il cam ameteste.
Asa aspra si severa am fost eu cu tine, oare ?
Nu, nu pot zice.. doar ca nu am discutat niciodata impreuna despre asa ceva si de aia e cu totul nou.
Inteleg, deci putem zice ca am imbunatatit situatia cat de cat…
Da, si inca o putem imbunatati .. Apropo, chiar numai astea sunt pozele, sigur nu mai ai ?
E,e… cum adica “numai” ? Ti-am dat material de rasfoit un teanc si tu spui ca “numai” atatea.. unde ti-e recunostinta ?
Stii cum e, abia mi s-a facut pofta, am asimilat ce mi-ai dat si mi s-a starnit imaginatia si mai tare.. pentru ca acum stiu una-alta..
Of-of.. ce ma fac cu tine ? se prefacu ea ca il dojeneste..
Hai, mami, chiar nu ai mai facut ?
Zambi.. bine..bine.. am mai facut cateva, recunosc. Dar, cum sa-ti spun… cred ca sunt din ace... |
Mama. Buna rau
