Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
| Senzatii straine parteea a 2 a Iubirea |
Autor : strangef - 2011-09-12
Citita de 4239 ori - Nota 7.13 (31 voturi) | |
|
Senzatii straine
Partea a 2 a
Iubirea
Toata ziua ce a urmat L. nu s-a putut concetra la nimic....fiecare cand ii fugea inspre S. O va revedea vreodata? Ii va putea vreodata destanui aceste sentimente frivole ce o mistuiau in propriul foc launtric si ce ardeau si traiau doar pentru S.? Soarele murea in luciozitatea oceanului, iar noaptea o tinea captiva in mrejele-i misterioase de intunecime si senzualitate. Tristetea o cuprinse adanc si nestapanit inecandu-i inima. Acum era si mai confuza. Instinctele ii spuneau sa-si urmeze aceste sentimente nerusinate ale sufletului ei invaluit in atractia nebuna ce n-o slabea, dar ratiunea ii amintea de ce se afla aici si ce putin timp mai avea sa puna lucrurile in ordine. Poate ca iesirea din rutina zilnica ii tulbura taria de caracter si aceste sentimente ce o navaleau tandru erau doar ale ei si atat, poate era doar frumusetea exotica a acestui loc...L. era cu adevarat tulburata. Intra in casa si ar fi vrut sa faca ceva, orice doar sa nu se mai gandeasca la....nimeni si nimic. Stia ca trebuia sa aprinda focul in semineu seara si uitase ca nu mai avea lemne de foc , asa ca se hotari sa mearga sa adunce cateva lemne din paduricea din apropiere. Isi lua un rucsac si porni la drum. Frumusetea locurilor ii rapira notiunea timpului si a cararii ce dorise sa o urmeze asa ca incet si pe nesimtite se pierdu si isi daduse seama doar cand noaptea se anunta prin bine cunoscutele-i semne : cerul se intuneca si paduricea parea tot mai verdea iar ea nu adunase niciun lemn.
S. a incercat sa picteze toate ziua, dar se pare ca muza o parasise. Nimic. La naiba, gandi ea. Doar daca ar putea sa-si scoata din minte buzele pline si salbatice ale avocatei sau dorinta nebuna de ai alunga tristetea din ochii aceia innourati de ametist. Simtea ca se indragosteste nebuneste de aceasta femeie si isi simti spiritul inecat in tristetea salbatica a acestei femei. Se gandea sa plece de pe plaja undeva la aer curat si tot ce-i veni in minte fusese sa mearga in paduricea din apropiere. Isi luase si camera foto si acum se infrupta din frumusetile naturii ce o inconjura. Nici nu realizase cat de mult se indepartase si ca se insera. Picaturi mici de ploaie incepura sa curga molcom si apoi mai repede devenind tot mai mari si mai reci. S. stiu ca urma o ploaie rece de vara si singurul loc in care se putea acunde era pestera din interiorul paduricei. S. fugea acum sa scape de ploaie. Ajunse la gura pesterii si se ascunse acolo de ploaie.
L. simti picaturile reci de ploaie pe par si isi daduse seama ca o sa ploua. Habar nu avea ce sa faca. Surprinzator vazu o scobitura neagra in apropiere si se gandi ca era o pestere. Fugi spre despicatura pesterii si uda leoarca abia ajunse sa se ascunda de ploaie. Abia dupa cateva secunde auzi un zgomot si vazu o umbra in spate, in interiorul pesterii. La inceput crezu ca e barlogul vreunui animal. Era complet uda si nu avea unde sa fuga sau sa se ascunda. Era atat de intuneric si ei ii era teama sa se miste ca sa nu sperie sau sa alarmeze animalul. Creatura se misca si parea la fel de surprinsa ca si L. facand un pas inapoi. Si creaturii ii era teama. L. aprinse un chibrit gandindu-se ca nu are alta alternativa. Se gasi privind in aceiasi ochi verzi ce o inebunisera obscur si ii tulburau visele.
- S.? sopti ea usor.
- Doamne ajuta, am crezut ca e vreun animal. Ce faci aici ?
La fel de tulburata ca si L. , S. privi o clipa in ochii ei albastrii si imediat isi feri privirea inainte sa se inece in propria-si dorinta sau ca L. sa observe ce ii facea apropierea ei.
Isi regla sentimentele si vocea.
- Se pare ca vom sta aici o veme. Furtuna nici nu a inceput inca si cine stie cat va dura, spuse S.
Pentru mult timp, gandira amandoua la unison.
La naiba, gandi S., de ce L. isi cobora mereu privirea si nu indraznea sa o priveasca. Acei ochi superbi nu aveau voie sa priveasca in jos, trebuiau admirati la infinit, atat erau de frumosi. Sau frumoasa avocata era la fel de tulburata ca si ea? Ar fi fost mult prea.....incredibil de perfect.
In schimb spuse :
- Ar trebui sa facem un foc sa ne incalzim.
L. inghiti greu cu gandul la partea cu incalzitul despre care avea niste idei nelinistite si pasionale si fusese de acord in tacere. Gasi putine lemne in apropierea pesterii , le puse langa S. si fugi afara ca sa caute nise iarba uscata ca sa aprinda focul. Se speriase de propriile ganduri lascive, dorindu-si doar sa o dezbrace de haine pe S. si sa-i simta gustul pielii pe buzele ei si sa o inebuneasca cu saruturi lungi si posesive. Trebuia sa plece ca sa se linisteasca.
S. o privii pe L. fugind parca de propriile sentimente gandindu-se ca tot ce isi dorise era sa sa o sarute pe frumoasa bruneta peste tot si sa o duca pe culmile placerii ce stia ca i-o putea provoca. Oare simtea la fel? De aceea fugise?
S. rase incet ca pentru sine si muscandu-si buza inferioara se gandi cum ar putea posesoarea acelo ochi magnifici sa o duca pe culmile inconstientei. Se afunda in pestera si spre surprinderea ei gasi fan uscat si niste paturi curate. Gandindu-se la fanteziile ei facu focul cu fanul gasit si lemnele aduse de L. Auzi furtuna intetindu-se si privi inafara pesterii asteptand-o pe L. Luna serpuia printre norii plumburii si traznetele furioase ce brazdau cerul si infiorau muntii, exact nebunia infricosatoare a sentimentelor ei. Se ingrijora pentru L., caci nu mai venea. Pleca in interiorul pesterii si facu din fan si paturi un pat confortabil si incet si scoase toate hainele visand la ochii si buzele ce aveau sa o devoreze.
L. era uda leoarca si nu gasi nimic si nici macar nu se racorise de senzatiile stranii si furtunoase ce o cuprinsesera. Adunase fructe de padure si niste lemne. Focul ce-l simtea arzand-o in interior nu se domoli nici cand intra in pestera. Nu era pregatita pentru ce avea sa vada.
Printre imaginele lasate pe peretii pesterii de limbile focului ce se intetea L. o vazu pe frumoasa pictorita scotandu-si hainele zambind seducator si asezandu-se pe fanul moale si simti ca innebuneste. De tot. In intunecimea constiintei isi simti picioarel moi si cu respiratia intretaiata isis dori sa o imbratiseze seducator pe aceea femeie, sa-i arda piele cu buzele ei fierbinti si sa o inebuneasca de placere. Un traznet lovi aproape de pestera si S. tresari intorcandu-se. O vazu pe L. si nu stia ce sa faca. Dar L. nu a mai stat mult pe ganduri. Se lasa prada emotiilor si sentimentelor ce o invadau fara scapare. Uitase de tot, isi lasa rucasacul si tot ce avea cu ea. L. era complet uda, rochita albastra de vara i se mula seducator pe corp, aratand privirii absolut tot, ochii ei albastrii se umezira de emotie si parca erau mai albastrii ca niciodata stralucind de dorinta carnala ce o ravasea, iar parul ei de abanos era ud si ii intregea imaginea de o senzualitate feroce. Fugi inspre S. care era complet goala, ii lua fata in mainile ei ude, o privii adanc in ochii ei verzi si o saruta adanc, lingandu-i buza inferioara si capturandu-i buzele cu toata gura, o pasiune nebuna cuprinzand-o pe indelete. Trupurile lor s-au atins arzator, curenti fierbinti patrunzandu-le adanc in fiinta lor. S. simti furnicaturi pe sani si avea nevoie de mai mult. Isi strecura limba in gura fierbinte a lui L. si se sarutara la infinit, fara inhibitii, fara oprire, atingandu-se cu mainile peste tot.
S. o dezbraca pe L. de rochia uda si au ramas goale una in fata celeilalte privindu-se lasciv.
In epoca in care prejudecata inseamna totul sau nimic, linistea inteleapta a lunii argintii luminase in dormitorul noptii dimensiunile a doua suflete care puteau seduce senzualitatea si moralitaea cu o tandrete sublima. Erau oare suflete pereche?
Dupa acea cl... |
