O sa imi spuneti ca sunt inconsecvent si nehotarat pentru ca am zis ca exista trei femei deosebite in viata mea - Anca, Lavinia, "Roxana". De fapt, daca ma gandesc, fiecare dintre femeile care au trecut prin viata mea a fost unica si deosebita de toate celelalte, de la fiecare am altceva. De-asta va voi povesti un episod trait cu o femeie slava, acum ceva timp, nu foarte demult. Am oarecare nostalgie, nu stiu daca din cauza ei sau a mea, a ceea ce am simtit eu fiind cu ea. Sper sa reusesc sa va zugravesc cat de cat ceva din incursiunea mea in universul sufletesc (si nu numai) slav.
Am fost trimis la specializare o luna si jumatate, in Germania - tampitii de la slujba au avut principalul criteriu cum ca stiu ceva germana - ce daca cursul ala era in engleza. Cu atat mai bine pentru mine, prefer engleza. Nu va voi plictisi cu amanunte , intamplarea a facut insa sa am parte de ceva neasteptat acolo. Am ajuns, am fost cazat la un mic hotel din apropiere, acolo urma sa locuiesc. In seara aceea am fost in oras, m-am plimbat, am exersat cunostintele de germana ici-colo, am gasit un mic restaurant cochet, a fost ok. Eram chiar intens multumit de faptul ca lumea nu parea sa realizeze ca sunt strain, cat vorbeam- intelegeau ce spun, eu intelegeam cam 60-70 la suta din ce auzeam si eram in general multumit ca nu uitasem de tot germana. Dimineata am ajuns la firma, echipa, cursantii, bla-bla-bla. Am cunoscut-o cu aceasta ocazie pe colega de cursuri, singura mai matura, ca si mine, o sarboaica, Jadranka. Mi-a placut din prima clipa - ca femeie si ca om. Bruneta, inalta, bine facuta, nu slaba , nu grasa, cu un par putin dincolo de umeri, foarte des, negru si carliontat, ochi negri - ma rog, inchisi la culoare - purta o rochie deasupra genunchiului in ziua aceea. Nu puteai sa nu observi sanii, mai mari decat media, obraznici, cu tot sutienul care se ghicea sub rochie. Decolteul rochiei lasa privirii crapatura dintre sanii aceia maricei, lipiti unul de altul, un spectacol excitant, eu cel putin atat am reusit sa studiez foarte atent cat ne-au prezentat aia nu stiu ce. A, mint, m-am concentrat si la fundul ei, interesant si ala, plus forma gambei acoperita de dress negru. Una peste alta, as fi facut ceva "cursuri" cu una ca ea ! Nu mi-a scapat nici amanuntul ca nu avea verigheta. Probabil din cauza Ancai - despre care v-am povestit - toata viata am fost atras de femeile mature in detrimentul celor mai tinerele , Lavinia a fost o exceptie. Jadranka nu era o femeie frumoasa - avea riduri, pe vremea aceea avea 43 de ani - dupa cum aveam sa aflu, dar arata cam de 40, chiar mai putin. Prezentarea s-a tinut in engleza - in echipa eram mai multi straini, afara de mine mai erau doi bulgari, o poloneza, doi sau trei francezi si restul nemti. Toti tinerei, pustani, eu si Jadranka eram cei mai in varsta. Jadranka a observat probabil ca privirile mele nu erau deloc colegiale, se simte cand o femeie isi da seama ca o privesti ca pe o femeie si nu indiferent. A continuat sa faca pe interesata , dar mi-a si zambit, ridicand din umeri a plictiseala si dand ochii peste cap cu un zambet - statea la masa alaturata. Cum stateam, lateral fata de ea, aveam o vizune perfecta a ei din profil, asa ca nu mi-am dezlipit ochii de la tatele ei. Dupa doua trei zile, a inceput treaba efectiv, plictisitor. M-am imprietenit cu Jadranka - nu vi se pare oare firesc, ca din toti aia eu sa ma imprietenesc tocmai cu ea ? Jadranka era foarte amabila si indatoritoare, placuta, grijulie, o femeie civilizata si atenta - nu stiu daca sa pun asta pe seama ospitalitatii poporului ei sau al ei personal. Nu numai cu mine se purta atent, ci cu toti ceilalti. Se interesa daca suntem ok cu cazarea, cu mancarea, in fine, micile amanunte care insa iti dau senzatia ca nu esti stingher si ca iata, cineva se intereseaza de soarta ta. Locuiam in acelasi hotel, asa ca dupa cateva zile deja mancam dimineata impreuna. Am inceput apoi sa iesim impreuna - doar noi doi - seara prin oras. Avea intotdeauna un parfum placut, si, desi nu se imbraca elegant, o gaseam sexi si atragatoare. Tatele ei imi aprindeau imaginatia, decolteurile lasau vederii exact cat sa iti poti imagina restul. Desi mi-e rusine, trebuie sa spun si ca mi-am aruncat pe sub masa pixul, doar pentru a-i vedea cracii - aratau bine ! E interesant cum se manifesta omul cand vede o femeie care i-ar place. Jadranka imi placea ca femeie, parea numai buna de iubit pe indelete, si aveai unde sa te scufunzi, si imi placea si prin acel fel al ei de a fi, calma, amabila intotdeauna si simteai ca nu e o amabilitate formala, rece, cum fac nemtii de exemplu. Ajunsesem amic cu Jadranka, ne intelegeam perfect unul cu altul. Desi sarboaica, traia intr-o tara nordica, de peste zece ani. Era maritata cu un suedez. Am ras de ea intreband-o daca suedeza aia infecta i se pare mai usoara ca germana, care -i o poezie pe linga suedeza. Habar nu avea in sudeza decat cateva vorbe, la slujba si acasa doar engleza. I-am spus ca si eu am acasa o nevasta, lucruri de astea, ne lamurisem amandoi, cine de unde vine. Au fost semnale ca nu-i sunt indiferent, dupa cum si eu am dat semnale ca nu mi-e indiferenta si nici nu ma uit la ea ca un coleg,ochii - ochii spun adevarul pe care gura nu-l rosteste. Se intampla sa discutam chestiuni tehnice privindu-ne in ochi - si ochii discutau cu totul altceva. Surprindeam luminitele din ochii ei, usor codati, genele ei coborand, pentru a se ridica oferindu-mi ochii aia negri, micile gesturi de femeie ce se doreste placuta, isi dadea parul cu mana , dezgolindu-si gatul, ceafa, se juca cu parul vorbind si privindu-ma in ochi, isi indrepta pozitia pe scaun scotand in evidenta sanii, era clar, Jadranka imi dadea toate semnele ca e dispusa spre o aventura, dar ca va trebui sa stiu cum sa ajung la ea. Simteam in ea o femeie tandra si dornica de iubit dar intr-un fel pe care majoritatea celor din zilele noastre nu il mai stiu, grabiti fiind spre purul act sexual. O femeie de moda veche, cu care sa te joci, sa o cuceresti putin cate putin, nu era deloc genul caruia sa-i pui mina pe cur si ea sa ti-o ia la supt in doua minute. Genul romantic, care femeie nu e de fapt o romantica ascunsa, dar cati dintre noi mai stim sa-i oferim unei femei ceva mai mult decat un futai, cati mai stim sa o hranim cu vise, sa o rasfatam, s-o facem sa se simta femeie si nu doar o pizda si atat ?
Era asadar clar ca am ceva sanse cu Jadranka, era vremea sa profit de ele, ceea ce am si facut, in primul week-end , invintand-o sa mergem dupa orele de program la un restaurant.
- Ah, mi-ar place, dar eu nu prea am bani si nici nemteste nu stiu...Plus ca ce-o sa zica colegii sau sefii daca ne vede cineva...
Era momentul sa exprim fara echivoc interesul pentru ea ca femeie, nu colega, nu cacat.
- Eu te vreau doar pe tine la restaurant, doar tu si cu mine, vreau sa te cunosc dincolo de ce facem aici - i-am spus. Da-i dracu de bani, am eu, si nemteste stiu suficient sa ne priceapa astia.
Ochii ei in ochii mei, stateam fata in fata la birou. Ochii ei spuneam clar ca "da".
- Nu stiu daca e in politica companiei ca angajatii - a inceput ea cu bla-bla de persoana responsabila. Dar ochii ziceau "da, da, vreau, vreau".
- Jadranka, fuck the company, don t give me that corporation shit, fuck them, now i am a man talking to an attractive and beautiful woman i would like to get to know closer ! - am mai aruncat o surcica pe foc. N-a mai zis nimic, doar o soapta :
- ok. Am lamurit-o, deci e da - in seara asta poate am sa-ti simt pizda, ma gandeam. Ce frumos ar fi sa am ceva cald in brate cat mai stau pe aici !
Ne-am stabilit detaliile - urma sa ne vedem in fata ,la receptie, pe la 7 seara - dupa ce va fi fost in camera sa se schimbe de haine. I-am dat numarul de mobil, ma va suna cand coboara.
Restul zilei eu mare lucru nu am mai facut, in afara de a ma preface foarte harnic si de a o studia pe Jadranka cand credeam ca nu vede. Cred ca-i stiam fiecare trasatura, fiecare fir de par din cap, ce sa mai zic de tate - cat se vedeau. Imi imaginam teribile scene de dragoste cu ea - eram cam aprins si faptul ca acceptase o intalnire total privata imi dadea aripi. A trecut greu ziua, pe la 5 jumatate ne-am despartit, am lasat-o in birou, mai statea putin.
- Asadar, ma suni, da ? Pe la 7 - am zis.
- Da, si si-a ridicat privirea. Imi venea sa sar pe ea acolo. Ochii ei cam asta cereau.
A trecut greu timpul, am facut dus, si am fumat un pachet de tigari cu ochii pe ceas. M-am si enervat - la cretinii aia in hotel geamul nu se putea deschide mai mult de cativa centimetri, si aveau senzori de fum in tavane. Le-am scos bateriile, ca doar de-aia sunt roman destept ! Niste idioti. Trecuse de sapte. Pfuaiiii...sa vezi ca nu vine, au lovit-o remuscarile, femeie maritata, cacat , constiinta, abureli. Cacat. Stiam la ce camera sta, dar nu se facea , da-o dracu, suntem oameni in toata firea la urmei urmei. Vrea sa vie - bine - nu vrea - ghinion. Deja ma gandeam sa ma duc la vreo carciuma -n-a fost sa fie - cand a sunat telefonul. Era 7 douazeci. Ea era, Jadranka.
Cand am vazut numarul m-am gandit ca ma suna sa-mi zica ca nu vine, ca sa vezi, cacaturi de-astea de complezenta. Am raspuns, cam in dorul lelii.
- Eu sunt, Jadranka. Sunt aici, afara, in fata hotelului, te astept.
Uau ! A venit ! Nu e totul pierdut, asadar ! Am zburat din camera, ca un pustan la prima lui intalnire. Am vazut-o - era chiar in fata usii. Doamne, tipa asta chiar vrea, mi-am zis, privind-o. Se aranjase, era machiata - discret - parul spalat si mai cret ca de obicei, o camasa cu nasturii desfacuti, lasand vederii tatele alea de neignorat si blugi. Cu parul ala al ei arata ca o gagica din far-west. Speram sa si calareasca la fel ca alea !
Si-a cerut scuze de intarziere, o poveste cu firma , ca au tinut-o aia pe acolo, aiurea, stiam ca pierduse vreme sa se faca frumoasa, isi facuse si unghiile, mirosea bine toata, fond de ten, cui spui tu, vrabiuta mica, ca ai stat la firma pulii ? Stiu ca te-ai facut frumoasa, deci vrei sa cuceresti, e perfect, asadar.
Atmosfera intre noi era usor incarcata, exista o oarecare stanjeneala sa-i spunem. Fiecare il pindea pe celalalt, plutea in aer tensiunea, placuta, dar tot tensiune, o tensiune a asteptarii, cum se vor derula lucrurile. Era clara de ambele parti dorinta, simteam ca ea este pregatita si stiu ca stia ca o doresc. Am palavragit pe drum diverse, pina la urma am ajuns undeva, la iesirea din orasel, in padure, la o mica carciumioara foarte frumos aranjata. Am stat fata in fata la masa, am mancat ceva (bun, muschi de vita in sos de piper verde, nu am uitat !) am baut vin. Au fost clipe lungi de tacere intre noi, doar ne priveam ochi in ochi, fumand sau band cafeaua. Surasul ei. Buzele ei, pe care le umezea cu varful limbii, privindu-ma, nu era ceva lasciv, nu ceva porno, dar ceva extrem de incitant, vedeam in ochii ei ca acea umezire a buzelor inseamna exact ce ma gandeam si eu ca inseamna. I-am atins mana, mangaind-o usurel cu varfurile degetelor, fara sa zic nimic, doar cu ochii la ea. Ne-am iubit mainile, privindu-ne ochi in ochi, fara cuvinte. Mi se parea ca nu sunt eu ala, ca sunt in alt timp, un alt eu, din alta vreme, cu femeia asta din care nu mai vedeam decat ochii ei negri si-i simteam unghiile plimbandu-se in palma mea. Senzatia de detasare totala de lume, de orice, de ireal, si o imensa impacare si un soi de bucurie in mine simtindu-i mina si uitandu-ma in ochii ei. Habar nu am cat a durat chestia asta, a fost insa primul meu contact cu felul intim de a fi al Jadrankai. E singura femeie slava cu care m-am iubit, nu stiu daca toate femeile slave sunt ca ea, pentru mine insa Jadranka a fost perfectiunea unei iubiri tipic slave, duiosie, senzualitate, impacare, liniste, ceva neasemuit de gingas in esenta, nu gasesc cuvintele, nu a fost ceva navalnic si agresiv ci ceva extrem de placut si linistitor, simteam sufletul ei tot in atingerea ei, chiar si atunci, la carciuma. In cateva randuri am remarcat zambetul nemtoaicei care ne servise, o tipa rotofeie, rosie in obraji, tarancuta tipica. Se prinsese si aia deci. Stiam ca vom deveni amanti, fara doar si poate, nici nu mai era nevoie de cuvinte, nu mai trebuia confirmat nimic. Pina si tantia aia nemtoaica stia. Poate ca inclinatiile mele spre slavism si lecturile din marea literatura rusa mi-au dat o oarecare intelegere a sufletului slav, poate ca asta m-a facut sa o inteleg pe Jadranka fara vorbe multe, sa-i pricep gesturile, atingerile si sa stiu cum sa raspund la ele, sa o ating la randul meu exact cum isi dorea. Habar nu am pina in ziua de azi ce s-a intamplat de fapt atunci, cu ea si cu mine. O doream, privind-o si atingandu-i mana, vroiam sa o iubesc, sa o alint toata, si parca nu eram eu, din cauza felului in care o simteam si o doream. Nu era nimic vulgar in dorintele mele, cum sa spun, nu ma gandeam la tatele ei si la pizda ei cum ma gandisem zilele anterioare, vroiam sa o iubesc si sa o ating, sa vad ochii ei, sa citesc acolo ca e ceea ce isi doreste sa primeasca. A fost o seara foarte ciudata atunci. Am iesit din carciumioara tarziu, afara era deja noapte. Ne tineam de mana, continuand ... |
