Ea intinse paturile pe jos si isi scoase palaria de paie de culoaare crepusculului scuturandu-si parul cret. el se aseza, isi scoase pantofii si isi deschisese blugii.
-intinde-te, ii zise el dupa ce ramese in tricou.
Ea asculta in tacere, si el se culca alaturi, tragand o patura peste corpurile lor.
-Asa, zise el, ii ridica rochitza de in pana ce-i putu atinge sanii, pe car ii saruta incet, strangand sfarcurile intre buze, cu mangaieri calde.
-Ahhh, cat esti de dulce, cat esti de apetisanta, zise el frecandu-si fatza de pantecul ei.
Si ea isi trecu bratele pe sub tricoul lui strangandu-i trupul. Dar ii era frica. Ii era frica de trupul ecela atat de robust, neted si gol, care parea atat de puternic. Ii era frica de muschii aceia violenti.......ii era frica ....
Si cand el ii spuse:"Ah, ce buna esti ", ceva se infiora in ea, ceva in spiritul ei se incorda, gata sa reziste , sa se impotriveasca acestei grozave intimitati fizice, acestei ciudate grabe de a poseda. Si , de data aceasta, ea nu mai fu ametita de extazul propriei ei pasiuni. Statea asa, inerta, cu mainile puse pe corpul barbatului in miscare. Si orice ar fi facut nu-si putea impiedica spiritul de a contempla rece, de sus, ceea ce se petrecea si miscare de foale a salelor, lui ii parea ridicola si comica si tot asa acea frenezie a penisului incordandu-se sa obtina o ejaculare.
Si totusi, dupa ce el sfarsi, foarte repede, si cand ramase intins atat de linistit, infundat in tacerea lui, intr-o indepartare stranie si imobila, departe, atat de departe, dincolo de orice ar fi putut sa-l atinga, ea incepu sa planga in adancul ei. Il simtea indepartandu-se de ea si parasind-o ca pe pietricica pe plaja. Se retragea. In spiritul lui o parasea . Si el isi dadea seama.
Cuprinsa de o asemenea durere, incepu sa planga. El nu ii dadu nici o atentie. Poate ca nici nu stia ca ea plange. Furtuna lacrimilor ei se ridica si incepea sa-i scuture pe amandoi.
-Da zise el, am dat gres de data asta. Erai absenta.
Asadar el stia. Ea planse mai tare.
-Dar ce ai? zise el. Se intampla si asta din cand in cand.
-Nu pot........nu pot sa te iubesc, zise ea plangand caci isi simtea inima sfasiata.
-Nu poti? ei bine, nu te ocupa de asta. Nu exista nici o lege cate sa te oblige. Ia lucrurile asa cum sunt.
El simtea insa mana pe pieptul ei. Dar ea nu-i mai strangea corpul cu amandoua bratele. Ceea ce spunea, nu o consola deloc. Ea plangea tare.
-Nu nu , zise el. Tebuie sa primesti si neghina si graul. De data asta a fost neghina.
Ea plangea amarnic.
-Dar ash vrea sa te iubesc si nu pot. Ah toate astea sunt ingrozitoare.
El rase putin, jumatate trist, jumatate amuzat.
-Nu e ingrozitor, zise el, chiar daca tu gasesti ca este ingrozitor. Si tu poti face sa fie ingrozitor. Nu te preocupa daca ma iubesti sau daca nu ma iubesti. Nu poti sa te silesti. Intr-un cos cu nuci e intotdeauna si o nuca stricata. Trebuie sa o primesti si pe cea stricata, odata cu cele bune.
Si retrangandu-si mana, inceta s-o mai atinga. Si acum cand nu o mai atingea, ea se simtea in chip rautacios satisfacuta. Ii detesta accentul si acel fel de a vorbi numind-o tzarancutza la aproape orice stangacie de-a ei.
Dupa un timp o cuprinse iar in brate si o atrase spre el si deodata ea se simti mica mica si alintatoare. Impotrivirea se sfarsise si ea se simti topindu-se intr-o pace miraculoasa. Si cum se topea si devenea tot mai mica in bratele lui, ea ii paru extrem de atragatoare. Toate vinele i se umplura parca cu o profunda si totusi frageda dorinta pentru ea, pentru blandetea ei, pentru stralucitoarea ei frumusete pe car eo tinea in brate si care ii patrundea parca in sange. Si incet, cu acea miraculoasa si ametitoare mangaiere a mainii insufletite de o durinta pura si dulce, incet, ii mangaie partea matasoasa a salelor, mai jos, mai jos, mai jos inca, intre fesele dulci calde, mai aproape, mai aproape inca de ceea ce era mai viu la ea.
Se lasa in voie. Simiti penisul ridicandu-se spre dansa cu o putere extraordinara si se lasa dusa catre el. Ii ceda cu un fior care semana cu pieirea, i se deschise in intregime. Ah!
Se infiora din nou, la aceasta intrare in ea, puternica, de nestavilit, atat de stranie, atat de grozava. Va fi poate i lovitura de sabie in corpul ei deschis si, va muri poate. Se agata de el, prada unei bruste si grozave spaime. Dar fu o dulce mangaiere de pace, o umbroasa mangaiere de pace, de puternica tandrete. Dupa care ea se adaposti la pieptul lui vanjos.
Dupa un timp el orandui cu grija cuverturile, apoi se asezase pe un scaunel si o trase la el. Cu o mana o tinea strans, cu celalta ii cauta corpul. Ea il auzi potolindu-si respiratia cand il gasi. Sub fusta ei subtire era goala nu mai purta nimik.
- Ah! Ce placere esa te pipai! Spuse el mangaindu-I pilea delicata si calda a mijlocelului ei si a coapselor. Isi lasa in jos capul si cu obrazul ii freca pantecul, pulpele inca si inca.
Ea simti pulpele, pe pantecul, pe fesele sale, dulcea alunecare a obrazului si frecarea aspra a mustatilor si a parului dulce si des. Si genunchii incepura sa-i tremure. Foarte departe, adanc , in ea insesi ea simti palpitand ceva nou, izvorand o goliciune noua. Si ii fu aproape fizica. Ar fi vrut aproape ca el sa nu o mangaie astfel.... |
Jurnalul domnisoarei Estelle
