|
 |
| Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |  Pe pusta | Autor : casiana - 2013-08-24
Citita de 7431 ori - Nota 8.32 (69 voturi) | | |
La coborare o astepta un cavaler, cu palarie neagra, avand boruri mari, cu mansete dantelate la maini si a invitat-o la umbra unui stejar secular care domnea peste pusta fara margini.
-Ce bine sa fii intampinata de un cavaler, imbracat cu pantaloni negri, stransi in cizme inalte, cu camasa alba de in topit, cu guler rotund care decoreaza haina lunga si albastra ca vazduhul, cu nasturi aurii, culesi bucata cu bucata din coroana soarelui.
-Te poftesc, domnisoara Mauve, la un pahar de licoare din miezul zmeurii, bordo ca ultima privire a amurgului de vara. Ia loc pe banca asezata la umbra stejarului si urmareste o reprezentatie din repertoriul unui pustnic, descendent dintr-o baronesa exilata in Siberia, apoi eliberata si recompensata cu ferma din aceasta pusta cu multe hectare.
Dupa ce a terminat micul expozeu, barbatul a fluierat scurt si prietenos, semn la care a aparut din palcul de copaci un cal negru si zvelt. La prima lovitura de corbaci, rasunand sub forma de ecou spiralat in aer, calul s-a asezat in genunchi in fata stapanului; la a doua lovitura data tot in aer, el s-a culcat pe pajiste iar cavalerul s-a intins in fata lui; la al treilea semn al biciului, calul si-a asezat un picior peste pieptul lui ca semn al imbratisarii dar si al simbiozei intre om si animal. Mauve ii aplauda vadit impresionata.
-Si acum ne vom continua drumul cu trasura spre a vizita ferma cu diverse animale. Vreau sa-ti arat cat ma straduiesc din rasputeri sa le infrumusetez traiul.
-Cu mare placere, cavalere rasarit dintr-o pusta! a exclamat Mauve, ridicandu-si rochia lunga, asortata cu atmosfera intalnirii si potrivind umbrela de soare deasupra capului.
-Aici poti vedea cai pur-sange pregatiti pentru concursuri, vulturi antrenati in prinderea soarecilor, magari care mananca din palma si rad daca le faci poza...
-Dar lebedele acelea negre si albe? Care-i povestea lor?
-Am curatat o mocirla plina de mal si dupa cum vezi, ai in fata ta oglinda unui lac cu apa curata.
-Un lac fermecat?
-De unde stii? Legenda locului spune ca inainte de a te uita in adancul apei, trebuie sa intri in ea pana la gat cu ochii inchisi.
-Si apoi?
-Apa iti va sopti un secret.
-Vreau si eu! striga domnisoara Mauve, cu gustul aventurii ireale.
-Asa sa fie! i-a raspuns cavalerul, rugand-o sa-si dea jos vesmintele vaporoase in curbura crengilor de plopi, crescute intr-o atingere fizica cu vesnicia.
El intr-o parte, ea in cealalta a copacilor voluminosi si primitori, au scapat de convenienta recuzitelor.
-Si acum? intreba ea cu o netagaduita emotie in voce.
-Acum iti vei inchide ochii iar cavalerul te va insoti pana la lac, te va tine de mana pana te scufunzi pana la gat, apoi te lasa libera ca sa poti receptiona soaptele apei.
-Bine, ma predau - zise Mauve - pasind sfioasa sub indrumarea unui barbat care nu-si putea lua privirea de pe trupul ei. Imaginea de ansamblu scotand in relief in primul rand un sutien alb ca spuma care sustinea doi bujori perfecti in rotunjime, apoi un abdomen rozaliu care reproducea emotia pasilor spre necunoscut ca pana la urma privirea necontrolata sa alunece spre lenjeria alba, tainuitoare de alte secrete.
-Am ajuns, draga Mauve, acum te las in voie sa inoti spre destinul tau daca exista asa ceva. Nu te speria, nu te las singura, voi fi mereu in preajma ta, increde-te in mine!
Si cu vorbele acestea, fata s-a lasat biruita de puterea apei care o purta lin spre taine seculare. Plutea cu ochii inchisi in continuare dar vorbele de duh ale apei s-au lasat asteptate pana cand distanta fata de cealalta persoana s-a marit indeajuns.
-Fata mea... susura apa la un moment dat, taina ta rezida in faptul ca esti o persoana frumoasa la chip si cumsecade in suflet, tocmai de aceea eu am menirea sa te avertizez in ce priveste viitorul.
-Si ce-ti spune viitorul meu? se auzea glasul ei tremurat.
-Sa stii ca acest cavaler te iubeste mai mult decat arata el iar daca vei ajunge vreodata sa imparti si dragostea cu el, te va sluji intotdeauna. Alege!
-Intre ce si ce?
-Intre dragostea vesnica si iubirea trecatoare.
-Eu nu cred si nu am crezut niciodata in dragostea vesnica!
-De aceea trebuie acum sa cantaresti lucrurile mai bine!
-Vrei sa-mi spui ca acest cavaler ar putea sa ma iubeasca mereu cu acelasi foc?
-Exact! Este o ocazie unica! N-o lua in van!
-Nu am pretentia sa primesc la fiecare mic dejun un trandafir dar recunosc, din cand in cand mi-ar placea...
-Asa va fi!
-Sa nu-mi spuna la plecare spre serviciu: “Te iubesc”... mai bine la venire.
-Bine zici, femeie.
-Si sa ma intrebe din cand in cand ce ganduri am? Sa-i placa ce gaseste in sufletul meu.
-Acum sa nu exageram.
-Si sa-mi spuna ca sunt frumoasa si tanara!
-Vezi ca sari gardul, fata mea.
-Ok. Dar tu de ce ma asiguri in previziunea ta daca esti intelept si atotstiutor?
-Te asigur de acum inainte ca daca te infatisezi nuda ca sa nu zic goala, in fata cavalerului, te va aprecia foarte mult in urmatoarele...
-Ore? Minute? Saptamani sau luni? Afla lacule ca mie nu-mi mai ajung nici orele, nici minutele dar nici lunile!
-Si totusi ce ai vrea, fata mea?
- Vreau eternitatea! Adica, un trandafir si o vorba calda cand ma simt singura. Atat!
Mauve in sfarsit pasea pe mal cu ochii deschisi si cu cavalerul in urma ei.
-Ce ti-a zis lacul, frumoasa mea?
-Nu-ti pot dezvalui.
-Dar ne potrivim in viziunea sa?
-Sigur... Hai sa incercam potrivirea...
-Unde?
-Tocmai aici pe stanca asta, pe care te poti catara si ma ajuti si pe mine sa vin cu tine.
-Dezbraca-te, sufletel! Vreau sa te vad fara accesorii.
-De mult sunt transparenta, n-ai observat?
-Imi dai voie sa dau jos de pe umerii tai si suspensiile acestui sutien?
-Ce vezi? Spune-mi si mie!
-Morile vantului care sunt rotunde si care ar putea fi si ale mele cu un vant prielnic la pupa.
-Altceva?
-Fierbinteala trupului tau care emana miros proaspat de paine coapta dintr-un cuptor taranesc.
-De unde imi stii temperatura?
-Gandurile ... privirea… atingerea ta ...
-Te ating pe fierbinteala care sta ca un catarg si se cere la viata plina de dorinta. Care stie calauzi pasii in directia senzatiilor aprinse de la izvorul linistit pana la agitatia raului si apoi pana la marea din mozaic de azur.
-De ce ai vrut tocmai aici, pe stanca stramutata din varful muntilor?
-Aici culcata pe muschi cu fibre scurte ma simt la inaltimea florii de colt, pretioasa si ocrotita.
-Ai culoarea, nevinovatia si individualitatea ei! Imi place sa ma pierd intre pliurile catifelate, sa te patrund facand parte din trupul tau, sa-ti ating samburii de pruni crescuti in varful sanilor de alabastru. Cand pipai moliciunea pielii parca as mangaia pui de o zi cu un puf scurt si umed. Are glasul pasarilor cantatoare in timp ce ma infund in velele tale zburatoare.
...
-Ai mai calarit vreodata?
-Nu, niciodata.
-Hai ca te ajut sa te sui pe murg, vechiul meu prieten.
-Crezi ca ma voi descurca?
-Ai curaj si vei vede... |
 |
|
|
|
|
|
|
