Domnul Marinaș, nașul, avea 45 de ani. Fina lui, Liana, zisă Lali, doar 20. De la început ceva erotic izbucnise între ei. Din cînd în cînd Lali asta îl privea pe naș... nu știu cum. Se pare că Lali era cam dezamăgită de soţul ei, Ticu, un mutalău. Care era mereu numal la serviciu.
Naşul tot venea pe la ei acasă, dimineaţa (Ticu era la slujbă şi Lali, care era coafeză, lucra de după amiază). Lali era o fată de 1 metru 76. Era frumoasă, avea niște ochi enormi, umezi, ca de căprioară și o gură mică și roșie, fix ca o cireșică. Jos avea însă un corp cam ciudat, cam ”dreaptă”, glezne cam groase, dar era înaltă. Și aia îl omora pe naș. O femeie înaltă, cu fund mare, ceea ce Marinaș nu avusese la viața lui de cordaci. Marinaș se gândea că arată ca o statuie grecească.
De multe ori finuţa îl primea uneori pe naş într-o rochie de casă scurtă (cînd mutalăul de soț nu era) şi-i arăta darnică picioarele ei albe, cărnoase, bine arcuite. Era o șatenă cu piele foarte albă, moartea lui Domnul Marinaș. Umbla aşa pe sub nasul lui, parfumată şi cu părul ei negru și ondulat desfăcut pînă la şale. Și mișca și șoldurile, zap-zap... Omul ofta şi nu ştia ce să creadă.
Domnul Marinaș era un scundac negricios, uscățiv, dar cu mare succes la femei. Semăna cu Celentano și avea o voce profundă și caldă. În nădragi avea o sculă de 18 centimetri, regulase multe femei la viaţa lui... dar uite că niciodată nu-și băgase daravela într-o o lungană solidă, ca Lali, una înaltă şi solidă. Bașca o fată de 20 de ani... O visa nonstop. Visa nonstop să guste așa ceva.
Dar cum naiba să...
Apoi, într-o dimineaţă de mai toate au explodat.
Fierbinte, și uluitor de neașteptat.
Era la finuța acasă. Ticu, mutalăul ei, plecat în delegație.
Erau amîndoi în bucătărie. Finuța Lali făcea cafeaua, și în picioare fata își pusese niște sandale albe. Înaltă şi frumoasă, fata ocupa tot spațiul ăla mic, și era cu o rochie roşie pe dînsa. Nașul îi vedea gambele cărnoase, epilate. Cam butucănoase, dar excitante. Și călcîiele roz ce ieșea de sub bareta sandalelor. La picioare avea unghiile vopsite în roz-bombon. Fina trebuia să plece la muncă, dar de-abia este două ore. Ea se foia în bucătărie sub nasul lui, vorbea banalități. Tot îi zicea cum se face o zacuscă... dar iar îi arunca acele priviri ”nu știu cum”. Și își tot potrivea cocul în care îi era clădit părul ei bogat. Și unduia din șolduri. Lîngă el. Doamne ce muiere. Domnul Marinaș amețit de privirile ei ”hoațe”, de parfumul ei ca de crini, dar și de dimineața de mai ce mirosea a vară și sex... nu mai putu.
Era acum sau niciodată. Nașul se ridică cu inima zvîcnind și veni pe furiş la spatele fetei şi-i apucă, deodată, sînii ei mari în palme. Erau fierbinţi şi tari, sub sutienul fin. Finuța Lali scoase un mic strigăt de uluire, se cutremurase... dar nu se ferise. Parcă se aştepta. Omul intuise bine.
Fata se scutură, și scînci moale. "Naşule, ce faci ? Nenea, nu!!! Esti nebun??? Termino..."
Dar nu-l împingea deoparte. Scos din minți că ea acceptă, nașul Marinaș o mușcă de ceafă, și continuă să-i frămînte pornit sînii apăsîndu-se tare cu pîntecul în fundul ei, să-i simtă daravela sculată şi tare ca osul. Lali avea un corp mare, tare și fierbinte. Îi grohăi în ureche.
"Ah, finuţoooo, de cînd visez eu la tine... Nu-i așa că și tu te gîndești la mine?... Vrei să te fericesc acuma?... Hai că am un animal mare aici pentru una mare ca tine... Tu... Tu eșți visul meu Lali, o femeie înaltă Lali... Nu am futut niciodată o femeie înaltă ca tine Lali... "
Lali, copleșită de alinturile și vorbele lui deșucheate, și vocea lui profundă, stinsese aragazul şi dăduse capul pe spate, gemînd sub palmele lui care i se plimbau pe sîni și umeri și pe fund. Tot icnea, așa, într-o doară: "Nu, naşule... sunt fina ta nașule... nu se poateeee, nu, nu... Nea Marinaș dar dumneata m-ai cununat în biserică și nu se cuvine să...", dar nu fugea. Stătea sub mîinile lui lacome care i se plimbau febril pe corp. Doamne finuța lui chiar stătea. Continuă să-şi plimbe mîinile pe trupul ei fierbinte și mare de iapă... apoi îi săltase pornit rochia.
Aia voia, fundul ei. Dezveli deci curios fundul ei mare, alb şi cald. Era așa cum îl visase. Așa diferit de fundul femeilor scunde și minione cu care fusese. Doamne, ce buci mari. Lali avea chiloței rozulii. Domnul Marinaș se lăsă apoi pe vine și se apucă să alinte cu palmele fundul lui Lali, pupîndu-l: bucile fetei erau mari de tot și parfumate și mătăsoase și fierbinți. Cu gura pe pielea ei de fată de douăzeci de ani omul icnea la fundul ei:
”Tuuu, tu... Bucile astea de femeie înaltă... Dumnezeule, de cînd le visez fatooo... Laaali, Laali...”
Dezmierdată de gura lui, și năucită de exclamațiile lui de adorație, fata ce-i putea fi fiică scîncea şi se sprijinise cu palmele în aragaz, aplecată înainte. Vibra toată. Ca o femeie stîrnită care vrea mădular în ea. Apoi zise ceva de cafeaua fierbinte și ea singură merse la masa din bucătărie, tot cu spatele la el. Și tot ea singură își culcă pieptul pe tăblia mesei, suspinînd. Cu fundul la el. Dornică de împreunare.
”Lali... Fato... Finuța mea scumpă... Dar tu chiar... vrei pulă?”
Naşul, năucit de emoții și de acceptul ei, trase apoi jos pe coapse chiloţelul lui Lali şi bîjbîi cu degetele pe la scoica desvelită a fetei tinere. Era cărnoasă, cu labii foarte groase, şi udă-udă, și cu un ciuf de păr scurt și aspru. Dezmierdă atent pîntecul și despicătura udă a lui Lali, cu grijă mare, curios, și îi găsi apoi lindicul, mare, grosuț și foarte tare. Lindic de fată excitată. I-l frămîntă între degete. Sexul fetei era total diferit de orice alt sex de femeie. Atinsă acolo Lali se arcui toată și icni iar.
"Naşule, nuuu, ce faaaci..."
Dar stătea și icnea, fufa. Naşul îşi vîrî apoi trei degete în vaginul ei, în timp ce cu palma cealaltă începu să alinte gambele lui Lali. Apoi bucile alea mari. Erau fierbinți și mătăsoase. Nu se mai sătura.
Se mai jucă așa cinci minute la despicătura ei, făcînd-o să geamă. Zeama pizdei lui Lali îi curgea în mînă. Se jucă apoi la anusul ei mare și larg... la pizdă, la anus... La pizdă, la anus... Prelungi jocul cu degetele mult de tot, chinuind-o. Cinci minute o masturbă acolo, apoi zece minute. Fata ardea toată. Și tropăia pe loc, lovind cu tocurile în gresie.
Apoi Lali întoarse capul cu niște ochi tulburi. Scînci spre el, rugătoare.
”Nea Marinaș.... Mă omori nea Marinaș... Nu mă mai fierbeee... Dă-mi-o nenea, hai dă-mi-o...”
Auzi, cică să i-o dea... Pfff. Aaah, ce-i plăceau lui Domnul Marinaș femeile excitate care cerșesc pulă...
Imediat trecu la actiune: își dete jos blugii și scoase la iveală mătărînga lui mare şi neagră cu care speria femeile şi se împlîntă năvalnic în sexul ăla zemos, între bucile alea maiestuoase. Ca un taur la montă. El taurul, Lali vaca.
Finuţa, pătrunsă în vagin, dete un strigăt înalt de plăcere ce se uni cu strigătul lui de plăcere... şi se zgudui şi-l primi adînc în fetia ei. Despicătura era fierbinte și mare. Nașul Marinaș o apucă bine de şoldurile largi şi se apucă să intre şi să iasă din fata înaltă care gemea, cu pieptul culcat pe masă. Dar el era scund și ea pe tocuri. Nu era bine. Mădularul nu era pe axa cea bună și Domnul Marinaș gemu:
”Sandalele fato... Scoate sandalele...”
Cuminte Lali se descălță, ajutînd un picior cu celălalt... și deveni mai scundă, și nașul o penetră iar... privid lacom cum daravela lui groasă intră și iese dintre bucile ei albe, ”dumnezeiești”, cum zic poeții. Lali știa să întîmpine mădularul și își rotea fundul ca el s-o scormonească acolo în toate cotloanele vaginului.
Copulația lor dură aşa cam 20 de minute. Fata aplecată peste masă rotea fundul, și nașul o scormonea adînc-adînc. Grohăind de plăcerea ciudată de a fi la spatele unei femei înalte și cu palmele pe niște șolduri așa late. Din cînd în cînd se uita jos, la gambele ei goale. Avea glezne groase, dar asta nu-l mai deranja.
Fata amînă ea spasmele un timp, apoi nu mai putu. Deodată Lali icni tare de tot şi plăcerile îi veniră şi prinsă de spasme Lali izbi masa cu corpul ei mare, și o vază căzu de pe ea cu zgomot pe pardoseală, în cioburi.
Domnul Marinaș o mai pompă de cîteva ori pe finuța ce suspina pe masă, apoi se retrase, năucit de plăcere, dar negolit. Pula îi arăta ca o banană cafenie, noduroasă și arcuită în sus. De pe ea se prelingea zeama ... |
