|
|
| Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro | menajera (11.5) | Autor : fightclub2 - 2020-04-11 Citita de 7888 ori - Nota 8.63 (350 voturi) | | | M-am trezit dintr-un vis in care o tineam pe Irina in brate si ii simteam caldura corpului. Aveam erectie si ma zbateam, in visul meu sa nu o imping prea tare cu ea ca sa nu-si dea seama dar totusi nu doream sa-i dau drumul! Era asa buna, calda si moale in bratele mele... Era plapuma! O tineam strans in brate fiindca Irina nu mai era in pat si imi ramasese mie toata.
Era 7 dimineata si de-afara primele raze de soare vesteau o zi calda si insorita de iarna cu deseori prinzi in Bucuresti in preajma Craciunului. Era ultima zi de scoala dinaintea vacantei. Nu era musai sa ma duc dar vorbisem cu mama sa ajung totusi o ora sa vorbesc cu diriginta despre situatia Irinei si sa-i motiveze absentele.
Am coborat deja imbracat la parter unde i-am gasit pe toti - Mama, Tata, Irina si Gabi la masa povestind si razand. Sederea asta la noi ii facuse atat de mult bine...eram fericit. Am mancat pe fuga in timp ce ne imparteam sarcinile. Eu trebuia sa merg la scoala si sa vorbesc cu doamna diriginta despre situatia Irinei, Mama si cu ea se duceau la pranz la spital si tata mergea sa verifice situatia facturilor restante ale buncii ei.
Irina, mica, incurcata protesta la fiecare decizie luata de noi si care o privea pe ea. "Nu! va rog!" "Pot si singura, nu este nevoie!" "nu pot accepta asta..." dar ai mei deja invatasera cum sa o combata si de fiecare data se dadea batuta raspunzand cu un zambet timid sau cu un foarte sincer "multumesc..".
Am plecat spre scoala plin de voie buna, zambind in sufletul meu cu gandul la felul bun in care lucrurile se desfasurau. Si vremea tinea cu mine - soarele era pe cer, zapada se topea peste tot, aerul nu iti ingheta narile si, usor ca un fulg am ajuns la scoala in timp record.
Desi nu asta era planul, in ziua aia s-au facut aproape toate orele. Romana, cu diriginta aveam abia ultima ora. A trebuit sa stau la matematica, geografie si istorie unde am vazut acel spectaol jalnic al colegilor cu note proaste care se chinuiau cu ultima sansa de a nu ramane corigenti trimestrul respectiv. Eu aveam medii de 9 si 10 ,stateam relaxat si ma amuzam de raspiunsurile idioate ale unor colegi iar celor pe care ii simpatizam le sopteam discret raspunsurile.
In acele momente m-am gandit la Oana. Mi-as fi dorit mult sa impart bucuria asta cu ea. Chiar daca era vorba despre o alta fata...eu si Irina nu facusem nimic si nici nu vom face! Sunt sigur ca Oana ar intelege....sigur. Dar oare cum sa-i spun? Totusi, m-am dus dupa ea pe strada ,am abordat-o, am urmarit-o. Sa-i povestesc toate astea? Oana stia ca nu am prieteni atat de buni la scoala. Fie ce-o fi, o sa ma duc dupa scoala la ea la liceu, o astept sa termine pentru ca sigur ea va face doar o ora-doua si apoi o vad si-i povestesc. Da, trebuie sa o cunoasca si ea pe Irina si sa fim prieteni cu totii...
A venit si ultima ora, am reusit sa vorbesc cu diriginta care stia se pare foarte bine situatia si vorbise deja cu ceilalti prifesori sa nu-i puna Irinei absente in catalog si care s-a bucurat nespus sa auda ca Irina sta la noi. O stia pe mama si asta ii dadea incredere ca in sfarsit a rasarit putin soarele si pe strada ei.
Discutia asta cu ea mi-a redat starea de dimineata si am plecat de la scoala la fel de fericit cum ajunsesem. Zapada de pe poteci se topise de tot si nici macar apa care imi ajunsese discret la sosete nu reusea sa ma deranjeze.
La liceu...liniste. Clasele de dimineata terminasera de mult si clasele de dupa-masa la fel. Mai erau la fumat si povesti cativa de a 9-a si a 10-a atarnand lenesi la soare pe barele pe pe trotuar dar Oana nu era cu ei. "sigur s-a dus acasa, mi-am zis".
Vis-a-vis de liceu era o mica florarie si vanzatoarele scosesera toate florile afara la soare. Straluceau frumos si erau vii colorate asa ca am luat un buchet de 5 trandafiri de diverse culori pentru Oana si m-am pus la drum spre casa ei.In mod normal as fi luat-o pe jos dar acum am luat autobuzul, abia asteptam sa o vad!
Cand am ajuns la ea, am descoperit ca trabantul lipsea. Deci era singura acasa...Asta mi-a dat un mic fior si prima oara in ceva vreme, exceptand visul de dimineata, m-am gandit la sex.
Am intrat in curte, am inchis cu grija poarta in urma mea, am urcat scarile si am batut la usa. Niciun raspuns. Am mai batut o data...la fel, niciun raspuns.
" sa fi plecat cu ai ei undeva?" mi-am zis amarat. "La naiba, ce fac cu florile astea? o sa inghete daca le las aici..." Am mai batut o data dar nu am mai asteptat vreun raspuns fiindca deja era convins ca nu e nimeni acasa.
M-am indreptat dezumflat spre poarta, gandindu-ma ce fac cu florile si tocmai cand mi-am amintit ca lui Gabi ii plac nespus de mult trandafirii ,am auzit de undeva din spate, vag...muzica!
Sa fi venit din camera ei? mi-am zis oprindu-ma. Da, asta e. E una din melodiile ei preferate! E singura acasa, are muzica la maxim in camera ei si de-aia nu aude cand bat la usa!
M-am intors, si luand-o pe aleea ingusta si inca plina de zapada din jurul casei m-am oprit sub geamul de unde razbea muzica, geamul camerei ei!
Am avut inspiratia sa nu strig sau sa bat in geam fiindca doream sa o spionez putin. Imi era dor de ea si mi-a incoltit in minte ideea sa o vad cateva clipe fara sa stie ca o privesc...Poate nici nu era imbracata...
M-am suit pe doua caramizi care zaceau prin preajma si, fix cum imi imaginasem, cand am inceput sa vad in camera a aparut si Oana. Dansa vesela pe "lemon tree" dand din fund si din maini, fredonand, intr-un maieu subtire alb si chiloteii ei mici si roz care ii lasau sa se vada fesele mici si rotunde de fiecare data cand se intorcea. Privind-o, cautand sa ma sprijin mai bine, mi-au scapat florile din mana. " ce bine ca sunt trandafiri...astia sunt rezistenti!".
Melodia s-a terminat si, cand ma pregateam sa bat in geam, mi-am dat seama ca Oana nu e singura fiindca vorbea si radea cu cineva! Nu vedeam cine este din pozitia aceea si, coborand si mutandu-mi caramizile, calcand peste flori, m-am ridicat din nou tremurandu-mi picioarele fiindca mi-era teama de ce voi vedea. Si aveam de ce! Oana era in camera cu un baiat, un coleg de-al ei de clasa pe care il stiam fiindca mereu o saluta cand o duceam la scoala. Era un tip simpatic...Ma saluta si pe mine mereu, dadeam noroc..
Oana s-a apropiat de el si s-a suit in bratele lui....l-a sarutat...In momentul ala nu am mai putut. Am cazut de pe caramizi, am calcat inca o data deciziv pe flori si...am luat-o la fuga.Nu-mi amintesc daca am inchis poarta , stiu doar ca am fugit calcand pe unde nu era zapada, prin apa, udandu-ma de tot la picioare.
Si eu ma gandeam oare cum sa-i explic despre Irina! Sa nu fie geloasa, sa ii explic cum am ajuns sa o cunosc mai bine si sa stea la noi..Si ea? ea invitase acasa un tip, dansa in chiloti in fata lui si apoi...
Fugeam, incercand parca sa scap de sentimentele groaznice care ma prindeau din urma. Eram ingrozit de ce simteam fiindca nu mi se mai intamplase asta niciodata. Nu intelegeam de ce si mai ales nu puteam sa pricep cum de ma doare corpul, inima si stomacul la propriu din cauza unor ganduri!
M-am oprit abia pe la Arcul de Triumf. Nu ca nu as mai fi fugit dar nu mai puteam. Si oricum gandurile alea negre stateau cu mine,nu reusisem sa le intrec.
Am cumparat de la un chiosc ,in mod bizar inca deschis la intrarea in parc un pachet de tigari, o bricheta si pana acasa, mergand mult mai incet decat as fi putut, am fumat aproape jumatate din el. Imi era rau de la tgiari, de la senzatia de neputinta si umilire pe care o traiam si de la picioarele ude si reci fiindca fugisem calcand in toate baltile..
Am ajuns acasa intr-o stare deplorabila cu gandul de a dormi un somn lung si fara vise, sperand doar sa nu dau de Irina fiindca nu mi-as fi dorit sa-i povestesc nimic din ceea ce simteam. Oricum fata de problemele ei, mi-era parca si rusine ca eu eram atat de ravasit de ale mele.
Desi masinile alor mei erau in fata, in casa era liniste. Am intrat, m-am descaltat si de ghete, si de ciorapi si am intrat inauntru simtind primul lucru bun din ultimele ore - covorul cald ,moale si pufos care incepuse deja sa-mi incalzeasca picioarele ude.
Jos, pe canapea, mama si tata vorbeau pe un ton scazut. Cand m-au vazut, s-au uitat amandoi la mine cu o privire ingrijorata si mi-au facut semn sa ma asez.
- Bunica Irinei a murit ieri noapte. Mi-a zis tata.
- Unde e Irina? am intrebat speriat, uitand tot ce ma suparase pana atunci.
- E sus, doarme. mi-a zis mama pe un ton linistit.
- Sa stii ca, desi nu ma asteptam la asta, nu a fost intr-o stare de soc. Mi-a zis ca se astepta de mult ca bunica ei era foarte bolnava si nu a fost bine in ultimii cativa ani. Se pragatea de ceva vreme pentru asta. E doar...trista. Dar e ok, sa stii.
- Ce o sa se intample cu ea de-acum incolo? am intrebat ingrijorat chiar daca ma bucuram ca vestea nu a dat-o peste cap complet.
- Pai asta vroiam sa vorbim cu tine...mi-a zis tata pe un ton serios. Stiu ca sunteti prieteni si o placi dar...
- Ce parere ai daca ar sta la noi? l-a luat-o mama inainte.
- Da! Da ,da da! am zis eu fericit. Bineinteles! Pai unde sa se duca? la ea....nu se poate...
- Da, stiu. A zis tata. Am fost acolo azi. Casa are nevoie de multe reparatii si lipsesc foarte multe ... |
|
|
|
|
|
|