E prima data cand scriu asta, aveti putina mila, va rog!
Tocmai am venit de la dentist, unde am aflat ca am bruxism. Asta inseamna, pe romaneste, ca imi scrasnesc dintii in somn. Adica, pe langa pericolul asupra danturii, mai inseamna ca nu ma relaxez. Nici macar in somn.
Si totusi...
Eram de cativa ani intr-o relatie cu un barbat care imi placea din ce in ce mai mult. Si barbatul, si relatia. Tatona cu grija terenul in vederea unei casatorii, dar eu inventam tot felul de pretexte pentru a evita un raspuns. Ii eram fidela, locuiam in orase diferite, eram independenta financiar, ce mai voia? de ce sa isi lege viata de o femeie divortata?
Discutiile incepeau sa fie foarte serioase: ma voia langa el. Ar fi fost mai bine si pentru mine, si pentru noi, si pentru cariera mea. Nu mai era de gluma, mai ales ca toti din jur ma cam presau sa iau o decizie.
Spuneam ca eram independenta. Si ca nu ma puteam hotari. Asa ca am aranjat cu o buna prietena sa vina la mine pentru cateva zile, inainte de parasi definitiv tara, ca poate daca vorbesc cu cineva o sa-mi dau seama ce naiba vreau eu de la viata. Vineri seara venea Liviu la mine, urma sa mergem sa sarbatorim, iar sambata am fi condus-o la Otopeni si gata.
Si vine Carmen. E de varsta mea,si semanam oarecum. Scunde amandoua, satene, subtirele.
Imi place sa-mi tratez prietenii. Mici delicii culinare, un vin bun, tigari de foi, poate un picnic. Vine, vorbim, mergem la cumparaturi, gatim, trec zilele ca prin vis.
Se face vineri, dar nu e o zi usoara. O simt absenta, mai are un pic si izbucnesete in plans, bucata asta de jazz ii face si mai rau, in loc s-o relaxeze.
-Hai acasa, Carmen, ii spun. De luni incepi o noua viata. Acum hai acasa. Si plecam.
- Da-mi sa beau. O sa ma imbat in seara asta, iar tu o sa stai cu mine.
Desfac sticla, iau paharele, un platou cu branzeturi si desfac canapeaua.
- Bea, Carmen. Si plangi.
Duc paharul la gura, iar ea isi aprinde o tigara pe canapea. Niciodata nu i-am dat voie lui Liviu sa fumeze in living, dar acum nu zic nimic. I-o iau din mana, trag si eu un fum lung.
-Ce faci? tu nu fumezi!
- Taci, acuma plangi pana ramai fara lacrimi.
O trag spre mine si sorb din vinul rosu. Postim tigara -ca doua adolescente. Se intinde spre platou, ia o bucatica de branza, o duce spre gura, apoi brusc mi-o impinge in gura. Ma uit scurt la ea, dar o iau totusi. Apoi isi baga inelarul in paharul meu, si mi-l duce spre buze. Ce gust bun!
Ne privim. Oare am baut prea mult? Ii remarc parfumul. Lemnos.
E frumoasa Carmen, cum de n-am vazut pana acum?
Carmen ma priveste intens cu ochii ei mari si grei. Vad ca privirea ii aluneca spre decolteu. Ma priveste mut. Eu n-am aer. Devin dintr-o data constienta ca respir....ridic privirea....Carmen imi da parul din ochi....si cu mana dreapta ma mangaie pe par...cu mana stanga imi duce tigara la gura... mai sorb un fum.
Cu un gest brusc, ferm, ma rastoarna pe canapea. Se apleaca spre mine si...e foarte aproape...respira foarte cald...dumnezeule, asta e un sarut? ma saruta o fata??
Carmen depune cate un sarut mic pe coltul drept al gurii, apoi pe celalalt...ii simt gustul aspru de tutun dar ma las moale..in bratele ei.
Usor....lin...fin...cu gesturi calme...imi dispare tricoul.Imi privesc sanii.sani care palpita si cer ... |
intre noi
