Celor avizi de cuvinte murdare si deja cu mana in pantaloni le cer putina condescenta pentru relatarea mea complexa. Fantezia nu ar straluci in simplitatea ei.
Pana sa-l revad, traiam cu impresia, de fiecare data cand imi aminteam ca exista, sau il revedeam intamplator, ca il urasc de moarte.Era un sentiment atat de intens, de confundat cu repulsia. Mi se ridica parul pe maini si un fior imi strabatea sirea spinarii de indignare. De indignare pentru trecutul regretat pe care il aveam in comun. Cateva episoade scurte in care impartisem rolul principal cu el mi-au lasat un gust acid.
Ne-am cunoscut pentru ca a tinut sa ma cunoasca. Ne-am petrecut un timp incercand sa patrundem unul in fiinta celuilalt in speranta ca explorarea sa ne dea fiecaruia ceea ce cautam. Eu, dezamagita de o relatie lunga din care m-am ales cu praf,lacrimi si antidepresive, imi doream, in mod copilaresc sa gasesc un barbat bun si cuminte,cu zambet cald care sa ma ceara de nevasta in fata lui tata candva si sa-mi promita toata viata lui. El, cauta o provocare, pe care o gasise in mine. O noua libelula neinsemnata de adaugat in insectarul lui vast. Aceasta ambivalenta a facut din raportul nostru o adevarata vanatoare. Ne vanam unul pe celalalt, fiecare in modul lui subtil. El incerca sa ma copleseasca cu tot felul de gesturi si deasemenea, cu fiecare ocazie tinea sa-si arate partea intelectuala,sa-si expuna convingerile, lasand cu orice prilej sa se inteleaga ca vrea cu orice pret sa fie cu mine. Ce imbecila sa fiu, sa mai acord credite asupra mea cuiva fara sa stiu ca n-o sa-mi frig din nou talpile in vreun infern similar celui prin care trecusem? Il respingeam in mod constant, nedorindu-mi sa ma las arzand in vreo flacara ca sa o vad pe urma cum arde mocnit. Voiam sa-l cunosc, voiam sa intreprindem ceva. Voiam sa-I pun la incercare rabdarea si perseverenta, in speranta ca va trece acest test cu brio, meritandu-mi inima. Vazandu-l insa cum esueaza,dupa ce mi-a trecut dezamagirea si m-am desteptat,am inceput sa resimt un sentiment de furie si deasemenea, am inceput sa duc in raport cu el un fel de politica revansarda. Ii lasam clar de fiecare data ca nu se va intampla nimic cu noi, dar ii aruncam cate o privire plina de intelesuri. Scriam; mici povestioare, tentative lamentabile de nuvele,dar care reuseau sa-l capteze. Naratorul- femeia iluzorie din spatele micilor scene erotice care descria paroxismul in care se cufundau personajele i-a creat o fantasma a mea pe care nu am mai putut-o sterge. Vazand ca lucrurile denatureaza si pierzandu-mi treptat interesul pentru jocul asta din care oricum nu voi castiga nimic, am inceput sa-l indepartez cu adevarat. Fapt care i-a provocat o reactie violenta, moment in care a inceput hartuirea, telefoanele tarzii in noapte, planificari de rapire, amenintari. Am avut un bun prieten infiltrat intr-ale lui ca sa fiu convinsa de ce spun. L-am amenintat la randu-mi,discutand cu tatal meu si intr-un final, speriat, epuizat sau plictisit,a renuntat.
In pauza de la studii, vara aceasta mi-am luat un job de sezoniera intr-o cafenea din mall-ul orasului. Il mai vazusem de putine ori, intamplator, sau in trafic pana cand, intr-o seara, insotit de un prieten si de doua domnisoare foarte tinere se aseaza la una din mesele unde serveam. Nu-i mai vorbisem de aproape doi ani. Ultima expresie verbala adresata lui fusese “Lasa-ma in pace!” pe o strada pustie, fugind, dupa ce nenorocul mi l-a adus in cale. Ca prima impresie, m-am invinetit instant, am fugit intr-un coltisor ascuns de colegii mei de servici,tremurand din toate incheieturile la gandul ca o sa trebuiasca sa-i adresez macar o vorbulita,sa-l privesc si sa fac ceva, orice, pentru el. Intr-un final m-am linistit si mi-am facut datoria de servici. Cat timp a stat, nu a incetat sa ma priveasca pe furis cu orice mica ocazie ce I se ivea, cu orice moment in care se putea sustrage din conversatiile cu amicii lui. Prietenul lui ma cheama la masa. Ma conformez, nu cu drag, ci cu o bataie in piept ce marca imprevizibilul in fata caruia eram stupefiata/ingrozita, nestiind cum sa fiu diplomata, discreta si totusi sa nu las sa se inteleaga ca ne cunoastem.
- Pot sa-ti pun o intrebare fara sa te superi?
Am dat aprobator din capsor, asteptand fara respiratie, cu o piatra imaginara in gat.
- Ce zodie esti?
Atunci in mintea mea a inceput sa misune, sa ruleze, calambururile mele si ale LUI din timpul amicitiei noastre. Stiind ca EL stie si probabil a facut pe desteptul cu prietenii lui pretinzand ca ghiceste in ce zodie sunt nascuta, am mintit. Sunt leu.
- Dar in ce data esti nascuta, zise personajul meu, infiltrat in discutia cu amicul lui?
- 5 august.
Si am plecat, prefacandu-ma amuzata de ale lor,disimuland simtirile din momentul respectiv, auzind in urma mea chicoteli pe seama celui care o dase in bara cu intuitia.
Atat i-a lipsit ca sa inceapa sa frecventeze cafeneaua. Dar, de data asta era altfel. Nu stiu daca era el un altul, sau doar il percepeam eu altfel. Avea un farmec aparte. Nu-mi dau seama daca il vedeam atragator sau hidos, dar era o stralucire pe chipul lui care ma facea sa ma simt ciudat, contrariata de toate perspectivele pe care le avusem vreodata in legatura cu el. Credeam ca il voi putea ignora, obisnuindu-ma cu prezenta lui. Nu-mi vorbea intr-un mod diferit, nu era nici distant. Avea o varietate familiara de gesturi pe care o afisa dupa pofta in functie de cine il insotea. Avea ceva in privire cand ma fixa, ceva ce mi dadea o senzatie de fior ciudat care-mi misca in pantec. Ma simteam dezbracata umbland pe langa el.
Intr-o seara de weekend, am iesit in pofida pierderii timpului cu niste amici la un bar in oras. La scurt timp dupa ce am comandat, personajul meu isi face aparitia, cu o gasca numeroasa si se aseaza, spre linistea mea, la o masa, exact in celalalt colt. Ma bucurasem in sinea mea ca nu m-a observat, caci ar fi fost absurd sa plec cum tocmai ajunsesem si majoritatea celor cu care eram, fireste, nu cunosteau detalii ale vietii mele intime. Corpul, dupa cateva minute s-a obisnuit cu starea de anxietate, alungand-o usor, iar in putin timp, dupa ceva tequila uitasem completet de prezenta intrusului. Dupa multe hohote de buna dispozitie si multe lichide, voiam la o toaleta. Desi, de regula, blamez prostia femeilor ce merg impreuna la baie, de data asta am rugat-o pe una din prietenele mele sa ma insoteasca. In timp ce o asteptam pe ea sa iasa, in holul micut dintre cele doua camarute(barbati, femei) usa se deschide, impinsa de bratul ACESTUIA. Pe jumatate ametita, m-am dat deoparte inspre usa toaletei de femei si m-am intors cu spatele in semn de indiferenta, neschitand nici o expresie. Deodata, pret de nici o secunda, imi simt toracele si bratele inclestate de un brat puternic si o palma mare imi astupa gura din care am scos un sunet inghitit, dar care probabil nu a fost auzit de muzica. Ma trage inspre toaleta barbatilor, ma tine langa usa si o zavoraste cu cheita. Eram naucita,cuprinsa de o senzatie pe care nu am mai simtit-o inainte sau dupa episodul asta. Mi-a dat drumul incet din stransoarea puternica pana atunci,protapindu-se in usa intrarii. Ma intrebam de ce nu se teme .. as putea tipa, as putea lovi peretii. Era un bar,nu un club, muzica nu te asurzea,nu zguduia podelele. Probabil privirea mea i-a comunicat ca voi fi docila in privinta asta si voi
coopera. Si nu stiu de unde, un zambet prostesc si de neexplicat mi-a luminat fata. Nu l-am afisat intentionat. A pornit de undeva din strafundurile mintii mele, de la complexitatea gandurilor ce-l contineau, de la sentimentul frapant de noutate, de la zbuciumul de teama excitanta pe care mi-o provoca intamplarea. Atunci, fara nici o expresie de avertisment, fara vreun ceva prin care sa ghicesc ce va face, mi-a cuprins fata in palme si m-a sarutat. Iar eu, sub autoritatea acelorasi patimase sentimente pe care le aveam intaratandu-I dorinta altadata, scriindu-I cele mai obscene ganduri si idei, m-am lasat purtata de o lascivitate irationala dar reconfortanta. Si-a dezlipit fata de a mea, asteptandu-mi reactia. Mi-am dezlipit pleoapele ca instant si l-am fixat drept in ochi. Apoi, i-am fixat si o palma peste fata, tremurand. Nu stiam ce e cu mine, intr-o clipa ma atragea ca un un magnet urias, in cealalta ma simteam lovita de o repulsie extraordinara. Doua sentimente contrare dadeau o lupta in mine,nimicindu-mi ratiunea,estropiindu-ma pe dinauntru. Alcoolul imi facea sisifice incercarile de clarificare a mintii. Am cedat, m-am lasat prada instinctului, i-am sarit in brate si l-am sarutat pasional asa cum de multe ori odinioara mi-am inchipuit ca o fac. In mintea mea se derulau toate acele fantezii ascunse si murdare care-l aveau drept protagonist si pe care le renegam de fiecare data dupa ce ajungeam la orgasm datorita lor cand ma masturbam. Mainile lui mari au raspuns chemarii corpului meu de indata, imbratisandu-ma,strangandu-mi pielea spatelui intre degete, mangaindu-mi coapsele. Ia... |
