Din cand in cand, nu prea des – cel mult o data pe luna, fac un drum cu masina, singur, pe un drum national tipic romanesc intre Iasi si Stefanesti Botosani. Spun tipic datorita multitudinii de gropi si denivelari care pun la incercare nervii soferilor si suspensiile masinilor.
Tocmai de asta, dupa ce am luat o groapa cu viteza cam mare, am oprit la o intersectie cu un drumeag prafuit ce se pierdea dupa un mic crang sa vad daca mi s-au rasturnat ceva bagaje in portbagaj. Cobor, ma uit – totul era in regula si cand dau sa inchid portbagajul aud in spatele meu:
-Buna ziua!
Sa imi sara sufletul din mine, am tras o speriatura pe cinste!
In spatele meu era o fata inaltuta, roscata cu pistrui, cu niste ochi caprui mari, cu un aspect un pic mirat si inacelasi timp sugubat, imbracta cu niste blugi cu talie joasa din aceia cu petice, o bluzita si o geaca tot de blugi.
-B-buna ziua! M-ai speriat! De unde ai rasarit, ca nu te-am vazut cand am oprit acum un minut?
-Scuze... nu am vrut sa va sperii, eram in tufisuri... si rosi, pistruii parca luandu-i foc.
Am zambit si eu stanjenit de situatie, dar in acelasi timp ma bufnea rasul pentru ca situatia era tare comica. Fata nu parea foarte stanjenita si dupa ce s-a schimbat de pe un picior pe altul m-a intrebat:
-Mergeti la Iasi?
-Da.
-Nu mai aveti loc pentru un pasager... ma rog o pasagera?
Zambea frumos, intr-un fel destul de copilaresc. De obicei nu iau autostopisti dar acum era o situatie cam stranie asa ca...
-Ba da, urca!
-Vai, ce bine, ca microbuzul e asa de inghesuit si toti miros a bautura de nu se poate!
-Ce vrei, daca e sport national?
-O clipa sa imi iau bagajul.
Abia atinci am observat o gentuta de voiaj si un rucsacel din acela minuscul pe care il poarta unele adolescente, asezate cu grija pe un petic de iarba palida sub un tufis. I-am facut loc in portbagaj, unde a pus geanta, rucsacul landu-l in brate. S-a asezat pe scaunul din drapta si-a pus centura si am pornit.
-Veniti de la Stefanesti?
-Da.
-Sunteti din Iasi?
-Din Iasi... uite nu imi mai vorbi la persoana a treia ca ma faci sa ma simt mosneag... eu sunt Costin si i-am intins mana. Nici la servici nu imi place sa fiu domnit.
-Dana, imi pare bine sa va... sa te cunosc, a zis ea inghitind „persoana a treia” si zambind din nou stanjenita.
-De unde esti?
-Din Sarata, veni raspunsul promt. E un satuc, peste deal. Merg la Iasi la liceu. Sunt clasa a XI-a. Mama a facut un efort, avem niste rude in Iasi la care stau in gazda – nu imi iau nimic, am si o bursa...
-Foarte frumos din partea lor, cred ca sunt niste oameni buni.
-Sunt niste batranei simpatici, ii ajut si eu prin casa, ca nu au copii.
Un timp am condus in liniste. Ascultam un CD cu rock si la un moment dat a inceput piesa celor de la Creed „With arms wide open”. Dana a inchis ochii si a inceput sa fredoneze, cu capul dat pe spate. Stia bine versurile si la un moment dat s-a sters la ochi si a suspinat. Oricum a fost o surpriza pentru mine. Placuta bineinteles.
-Chiar iti place Creed, am zis dupa ce ultimile acorduri s-au stins.
-Da, am niste amintiri placute pe piesa asta, a zis ea visatoare, deschizand ochii.
Nu a continuat sa povesteasca despre amintirile cu „bratele deschise” si am lasat-o in pace, atent la gropile din sosea. Dupa cateva momente a inceput sa se foiasca cam nelinistita in scaun.
-Ce este, s-a intamplat ceva?
-Nu, de ce intrebi?
-Pai vad ca te foiesti, conduc prea tare si iti este rau?
-Aaa, nu asta....
-Atunci?
-Poti sa opresti, te rog langa niste tufisuri?
Nu m-am putut abtine si am izbucnit in ras. A inceput sa rada si ea, amandoi ne tineam de burta de ras cand am oprit.
-Vrei sa ma mai sperii inca o data?
-N-nu cred ca imi mai merge de data asta, a spus ea printe hohote deschizand portiera si intrand in tufisuri.
Am ramas la volan, cautand un alt CD, cand m-am auzit strigat din tufisuri, incet dar clar.
-Costin...
-Da, ce s-a intamplat?
-Poti sa imi arunci rucsacul?
Alte hohote de ras de ambele parti. Am coborat cu rucsacul in mana si i-am facut vant peste tufis in directia vocii ei. Habar nu aveam ce face sau unde este, tufisurile fiind dese, alese strategic.
Sprijinit de masina am asteptat sa iasa. Era rosie ca racul, dar zambea...
-„...under sunlight...” am inganat eu versurile melodiei de mai devreme. Am izbucnit amandoi in ras in timp ce ne urcam inapoi.
-Nu rade ca e neplacut. Am facut o cistita, cred, si merg la toaleta des, imi pare rau.
-Adica in boscheti... alte hohote.
-Sau in fundu’ curtii.
-Cel putin, am zis eu, bine ca esti rosie la fata nu „galbena ca lamaia”.
-Nu inteleg ce vrei sa spui. A intors spre mine ochii ei mari si caprui cu o figura mirata. Era frumusica.
-Nu stii melodia..., am inceput eu. Cum ochii ei s-au marit si mai intrebatori am scos discul cu Margineanu si am pus respetiva piesa. Surpriza a fost totala, ca si rasul ei amuzat.
-Noroc cu tufisurile ca altfel mergeam cu microbuzul cu betivii, a zis ea serioasa.
-Da, dar cred ca preferai sa nu fi avut cistita.
-Intr-un fel... da, a zis ea uitandu-se spre mine. Dar as nu as fi preferat sa merg cu microbuzul chiar daca nu as fi avut. Cu masina fara cistita e cel mai bine.
Se emotionase si parea ca vrea sa spuna mai multe, se cam incurca in cuvinte. „S-o fi rusinat de piesa lui Margineanu” m-am gandit eu. Nu prea puteam sa ma uit la ea ca sa pricep mai mult din ce vrea sa spuna ca eram cu ochii dupa gropile din sosea.
Am mai facut cativa kilometri cand in dreptul unui mic palc de copaci ma roaga din nou sa opresc. Cu rucsacul in mana da sa coboare, cand eu o opresc:
-Stai o clipa, daca ai nevoie de servetele intime am in masina un pachet.
S-a intors spre mine cu un zambet „pistruiat” si mi-a zis:
-De unde stii ca mi s-au terminat batistele?
-Care batiste, m-am mirat eu?
-Hartia igienica...
-Aaa, habar nu am avut, am zis doar asa, ca sunt mai igienice decat hartia.
-Citesti gandurile...
-Nu citesc nimic, dar daca nu mai ai de ce mai iei rucsacul cu tine.
Ai izbucnit in ras.
-Servetelele unt in usa.
A coborat, tot fara rucsac, dar cu servetelele in mana, trecand in spatele unor copacei. M-am lasat pe spate si am cascat intainzandu-ma putin, cand aud latrat de caini si o vad pe Dana fugind spre masina tinandu-si pantalonii desfacuti cu mana si fugarita de doi caini. Deschid repede usa ea intra si o inchide exact la timp. Erau doi dulai mari care pareau destul de agresivi.
-Javre nenorocite, nici sa te pisi nu mai poti, lua-v-ar dracu’! tranti Dana in directia lor. Pardon scuzati cuvantul dracu’ a zis ea gafaind. Am ras amandoi in timp ca cainii se intorceau in treaba lor.
-Ai apucat sa... sau vrei sa te duci din nou?
-Am rezolvat, dar nu am apucat sa ma sterg, si cred ca mi-am udat si chilotii.
Dana parea ca devenea mai libera in exprimare, cu siguranta!
-E neplacut sa stai uda. Daca vrei sa te schimbi eu pot sa ies o clipa.
-Si cainii?
-Au plecat...
-Poate stau la panda... nu vreau sa te muste.
-Atunci preferi alt loc sau stai uda?
-Nici una nici alta, zise ea luandu-si rucsacul si scotand din ei o pereche de chilotei negri, foarte tanga. Aici este un loc bun nu ma vede nimeni.
-Dar... am dat eu sa zic.
-Persoanele de fata se exclud, rase ea dandu-si jos blugii.
Avea niste picioare frumoase epilate ingrijit si niste chilotei portocalii care lasau sa se intrevada doua mici umflaturi cu o fanta la mijloc, cu cateva picaturi de pipi. Astia erau chilotii ei uzi. Dar se pare ca Dana se grabise si uitase sa scoata adidasii. Treaba asta se dovedi anevoiaosa cu pantalonii in vine si cu scaunul tras cam in fata.
-Cum se da scaunul mai in spate, intreba ea?
I-am explicat dar nu reusi si trebui sa intervin, manevra in care nu a fost cu putinta sa nu o ating pe coapse, pielea ei fina facandu-ma sa ma infior sa sa simt brusc cum pantalonii devin mai stramti. Cand scaunul ajunse in pozitia dorita Dana se elibera de blugi apoi cu un gest delicat isi trase chilotii. Era epilata complet, usor interdeschisa si foarte apetisanta. Blugii mei paraiau.
Servetelele intime se dovedira a fi de mare ajutor, mai ales ca Dana le tinuse strans si nu la lasase in grija cainilor atunci cand fugise. Operatiunea se dovedi a fi un mica act erotic, o mica masturbare a fetei, pe care o gaseam usor vulgara dar intr-un fel nespus de erotic. Nici chiar cel mai porno film nu reusise sa ma excite nici macar jumatate cat ma excitam privind-o. Nu se simtea jenata deloc, ba chiar parea bucuroasa ca o privesc.
Si-a trecut o mana pe la spate cu un servetel, apoi pe cealalta, sprijinindu-se cu ea de scaun si ridicand fundul in fata. Isi trecea servetelul intre labii cu o miscare circulara care facea labiile sa se deschida ca doua petale roz iar clitorisul sa iasa in relief, mic mugure numai bun de rupt in dinti.
Dupa cateva miscari Dana se opri, se asaza la loc pe scaun, se inoarse spre mine si spuse:
-Multumesc pentru servetele, sunt grozave. Te superi daca mai iau unul?
Bineinteles ca nu ma suparam, ba putea sa foloseasca tot pachetul!
De data asta a ramas asezata, si-a sprijinit capul de tetiera si a inceput sa se stearga mai mult pe clitoris. Il lua cu miscari sus jos si circulare, il presa si il storcea. Pe nesimtite am intins mana si i-am dat tat scaunul mai pe spate pana aajuns aproape culcata. Atunci si-a ridicat piciaorele pe marginea scaunului si a continuat jocul cu clitorisul pentru cateva clipe, lungi si scurte deopotriva pentru mine. Mai aveam putin si luam foc!
Atunci s-a oprit, si-a ridicat scaunul, a pus sevetelele in scrumiera, s-a intors spre mine si a zis:
-Imi pare tare rau ca am cistita tocmai acum.
-Si mie, Dana!
Si-a tras chilotii curati, blugii si adidasii, a indreptat scaunul.
Am pornit spre Iasi.
Dupa cateva minute de tacere in care nu s-a auzit decat cauciucul pe asfalt si zgomotul motorului, zgomote dure si aspre fata de respiratia ei de mai devreme, s-a intors spre mine, cu ochii mari si a spus cu glas soptit:
-Sa nu iti faci o impresie gresita despre mine, tot ce s-a intamplat a fost din cauza piesei de la Creed...
-De ce tocmai acea piesa?... |
With arms wide open
