|
 |
| Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |  Aparentele inseala | Autor : bluequasar - 2015-03-09
Citita de 5872 ori - Nota 7.73 (40 voturi) | | |
Eram cu Mihai de 6 luni. Ne iubeam, cel putin asa credeam eu…
Fusesem colegi de serviciu, cateva luni. Asa ne-am cunoscut si am inceput sa iesim impreuna. M-am indragostit de el, a devenit primul barbat din viata mea…
Eram mica si naiva.
In ziua aceea am plecat mai devreme de la serviciu si m-am dus intins la el. Vroiam sa-i fac o surpriza…Surpriza insa avea sa fie a mea, si inca ce surpriza.
Aveam cheile de la apartamentul lui, asa ca am intrat fara sa sun la interfon, fara sa-l anunt ca vin. Un zgomot ciudat se auzea din dormitor. M-am apropiat incet, usa era crapata si spre suprinderea si socul meu nu era singur…era cu alta.
L-am vazut asa cum cu mine nu fusese niciodata. Traia momentul cu o pasiune extraordinara. Gemetele lui erau asa de patimase incat pentru o clipa m-a excitat. Am uitat ca acolo era iubitul meu cu o alta. Dar alte gemete, la fel de patimase, m-au trezit la realitate, erau gemetele ei, la fel de patimase ca ale lui.
Am simtit cum mi se inmoaie picioarele. Pur si simpul nu stiam ce sa fac. Ramasesem inlemnita, uitandu-ma prin crapatura usii la ei. Apoi inima a inceput sa-mi bata puternic, simteam vena de la gat cum pulseaza si un val de furie m-a cuprins.
Nu stiu cum m-am abtinut sa nu intru peste ei. Nu stiu ce mi-a dat forta sa nu fac un gest necugetat.
I-am vazut cum termina impreuna, in acelasi timp…Cu mine nu i se intamplase niciodata asa. De fapt, nici nu cred ca avusesem orgasm cu el. Nu stiu de ce, dar de cele mai multe ori reusea sa ma faca sa ma simt inferioara si sa-mi fie rusine de corpul meu…
Si daca asta ar fi fost tot, dar surpirzele au continuat. L-am auzit zicandu-i ei:
- Cu aia nu e nicioadata asa de bine, iubita mea.
Iar ea a ras. “Aia” eram eu pentru el, nici macar nu aveam nume.
- Hai sa mergem la dus, i-a mai zis el.
Mi-am dat seama ca daca raman popandau acolo m-ar fi gasit fix in fata usii. M-am retras incet si din sufragerie am trecut intr-o alta camera care o tinea mai mult pe post de debara. Mi-am zis ca stau acolo cat trec ei prin sufragerie si cat sunt la dus plec, dispar din viata lui pentru totdeauna…Ce rost avea sa mai stau? De circ nu aveam chef, sa-l infrunt imi era scaraba, cine stie ce ar fi fost in stare sa-mi mai zica…
Am intrat in camera cealalta si m-am asezat pe un fotoloiu mai vechi. Eram daramata, n-am mai putut sa ma ridic in picioare. Stateam acolo si mi se parea ca tot ce se intamplase, tot ce vazusem era un vis urat. M-a trezit la realitate telefonul meu care suna. Am respins apelul si l-am dat pe silent. M-am ridicat si am pus mana pe clanta, cu gandul sa ies cat mai repede de acolo, dar era prea tarziu, i-am auzit cum ieseau de la dus.
Au ramas in sufragerie si discutia care a urmat m-a socat si mai tare decat imaginile cu ei doi.
- Pai si pana la urma pleci cu ea in concediu? l-a intrebat ea.
- Mai nu stiu, biletele sunt luate. O sa vedem atunci…Se pot intampla multe. Pana una alta astept sa ia asta creditul si sa-mi dea banii de care am nevoie…
- Si dupa aia ii dai un sut in fund?
- Evident…I l-as fi dat mai de mult, dar am nevoie de banii astia…daca vrem sa deschidem afacerea asta, iubita mea. Si dupa ce imi da banii, schimbam vacanta pe numele tau.
Adica era cu mine doar pentru ca eu puteam sa-l ajut cu niste bani. Adica totul fusese o minciuna, eu eram doar aia care l-ar fi ajutat cu banii, care ar fi platit “vacanta de vis” pe care el ar fi avut-o, dar nu cu mine, ci cu cealalta.
Am simtit un nou val de furie, inima batea sa-mi sara din piept. Mi-am zis ca trebui sa ma calmez…Nu rezolvam nimic daca mi-as fi iesit din fire.
- Hai ca ma duc si eu acasa, a zis ea.
- Te duc?
- Da…stii ca imi place sa ma duci pana acasa.
- Hai, ca sa ma intorc pana la 6, cand trebuie sa apara asta.
I-am auzit cum se imbraca. Apoi usa care se inchidea in urma lor. Era ora 4.
M-am asezat pe fotoliu, incercand sa-mi fac ordine in ganduri. Si eu care venisem mai repede tocmai ca sa-i zic ca ma sunasera cei de la banca, imi acordasera creditul si puteam sa-l ajut cu banii de care avea nevoie. Ce prostie eram pe cale sa fac…
Primul gand care mi-a venit in cap a fost sa-i devastez tot apartamentul. Am iesit din camera si intamplator am vazut pe biroul lui factura de la agentia de voiaj, culmea ironiei era pe numele meu…Tare nu! Am luat-o cu mine. Am mai intr-un sertar care mi-l daduse mie si mi-am luat ce haine aveam aduse la el…si am plecat.
Nu vroiam sa ma duc acasa, eram prea bulversata si mama m-ar fi citit imediat…Asa ca am hoinarit pe strazi.
Nu mai stiu cat, stiu doar ca se inserase si ajunsesem aproape de casa. Dar pentru a nu ajunge acasa am decis sa intru intr-un parc care-l aveam pe langa casa. Era destul de mare, asa ca puteam sa ma plimb in liniste vreo 2 ore.
L-a un moment dat m-am asezat pe o banca…Obosisem de atata mers si am vrut sa ma odihnesc. Am tras aer adanc in piept si, uitandu-ma la apa din lac, am simtit cum cade cerul pe mine, cum ochii mi se umplu de lacrimi…Nu-mi venea sa cred ce mi se intamplase.
- Hei, ce-i cu tine aici? Ce s-a intamplat?
Cand am ridicat ochii, era Cosmin, un coleg de serviciu care statea cam in aceiasi zona cu mine, iesise la alergat.
S-a asezat langa mine. I-am simtit mana pe umarul meu. Incerca sa ma linisteasca. Mi-a dat o batista si mi-am sters obrajii plini de lacrimi.
- Ce-i cu tine, m-a intrebat din nou.
Avea o voce asa de blanda. Si se vedea ca era chiar ingrijorat de felul cum ma gasise. Am simtit cum ma linistesc langa el. Lacrimile s-au oprit.
- Spune-mi ce s-a intamplat? Ce ai?
Si totusi parca nu-mi venea sa-i spun ce mi se intamplase. Imi era asa de rusine. Fara sa-mi dau seama ajunsesem in bratele lui, ma tine strans lipita de pieptul lui si asta ma linistea. Ma simteam in singuranta, asa cum nu ma simtisem niciodata. Ce ciudat! II auzeam inima batand, ii simteam respiratia pe parul meu si lucrul asta ma facea sa ma simt bine.
- Bine, daca nu vrei sa-mi spui nu-mi spui. Dar hai macar sa te duc acasa!
- Bine, du-ma acasa. Multumesc!
- Pentru ce?
- M-ai ajutat sa ma linistesc. Poate mai incolo o sa-ti spun si ce s-a intamplat. Acum nu pot…nici macar eu nu pot sa imi dau seama ce e cu mine…
M-a adus pana in fata blocului. Si acolo ne-am despartit. Cand am ajusn acasa, am vazut vreo 5 apeluri pierdute. 3 erau de la mama si 2 de la Mihai. Cu ultimele forte i-am trimis un sms ca nu prea ma simt bine. Mi-a raspuns sec: “Ok, vorbim maine.”
Asta se intampla joi.
A doua zi dimineata m-am intalnit cu Cosmin la metrou. Nu era prima data. Ni se intampla de multe ori sa mergem impreuna la serviciu. Avusesem un moment, la inceput, inainte sa-l cunosc pe Mihai, cand imi placuse de el foarte mult. Dar cum el nu daduse nici un semn, eu cu atat mai putin nu m-am avantat. Imi placea de el si acum, era un barbat…cel putin asta imi inspira mie cand il vedeam, era diferit de toti pustanii care lucrau la noi, care de abia terminau facultatea sau erau in ultimul an si aveau tot felul de impresii in cap. Era diferit de Mihai…era opusul lui. Cel mai mult imi placeau ochii lui, niste ochi care te patrundeau, care te citeau imediat, o privire a lui facea cat zece cuvinte…
Dimineata cand ne nimeream impreuna la metrou, avea tot timpul grija sa nu fiu inghesuita, ma proteja. Initial am crezut ca o facea din gentilete si buna crestere. Seara cand plecam impreuna la fel.
Dar de cand ma cuplasem cu Mihai seara parca nu mai plecam niciodata impreuna, Intotdeauna pleca sau inaintea mea, sau dupa mine ori eu o ieseam cu Mihai si asa nu mai mergeam impreuna.
Metroul a venit plin, ne-am strecurat si noi cum am putut, cu coate in stanga si in dreapta. El a reusit sa se agate de o bara, iar eu de bratul lui. Mirosea frumos, m-a tulburat cand l-am simtit asa aproape de mine. Am incercat sa ma indepartez un pic de el, dar era imposibil Cineva m-a impins, metroul a plecat brusc din statie si eu m-am trezit cu obrazul langa fata lui. I-am simtit mana libera cum ma apuca de mijloc si ma tine strans, parca i-ar fi fost frica sa nu ma scape. Imi era cald, apropierea de el m-a tulburat si mai tare. O alta frana de metrou m-a facut sa descopar ca nu eram singura tulburata. Fara sa vreau mana in care tineam geanta ajunsese intre mine si el, mai exact s-a nimerit in dreptul pantalonilor. I-am simtit penisul tare. M-am uitat la el. Nu cred ca si-a dat seama ca l-am atins acolo, nu am vazut nimic fata lui. Ochii lui nu tradau nimic. Dar era rosu si rasufla greoi. Am presupus ca era de la caldura. Curiozitatea m-a facut sa tin mana aproape de locul acela, imi doream sa mai simt odata eractia lui. Nu am mai avut ocazia. Cu doua statii inainte sa coboram noi, metroul s-a golit. Si el a trebuit sa-mi dea drumul. Acum aveam suficient loc. Imi venea sa zambesc. Ochii mi-au alunecat in jos si am ghicit prin pantalonii de stofa penisul tare. In minutele acelea am uitat de toata drama pe care o traiam. Si mi-am adus aminte ca exista un proverb “Cui pe cui se scoate”.
- Asa da, imi place, l-a auzit zicand.
- Adica?
- Imi place sa te vad zambind, nu ca aseara. Sa nu mai plangi niciodata, nu-mi place sa te vad plangand.
Am coborat si am continuat drumul spre serviciu. Ziua s-a dus repede, era vineri si intotdeauna era zi scurta. Asa ca la 1 jumate eram libera.
La 1 si 25 Cosmin a fost langa mine.
- Ce faci azi?
- Nimic special, nu am program.
- Nu iesi cu Mihai?
- Nu, am raspuns eu sec.
In clipa acea mi-a sunat telefonul. Era tocmai Mihai. I-am raspuns. M-a intrebat daca ne vedem. L-am refuzat inventand o treaba cu mama.
- Pai parca ziceai ca nu ai nci un program!
- Pentru el sunt ocupata, i-am raspuns eu.
- Dar pentru mine?
- Depinde…
- De?
- De ce ai de gand.
- Hai sa ne vedem mai pe seara, mergem la un suc sau la un film. Ce zici?
- Ok, pe la ce ora?
La ora 5 dupa-masa era la blocul meu. Si am plecat cu el, fara sa-l intreb unde ma mergem si ce o sa facem.
Am luat-o in spre parc, acelasi parc in care ma gasise plangand cu o seara inainte. Dar cu el langa mine ma simteam asa de bine. Uitasem cu totul de suferinta mea. Adevarul era ca imi placuse foarte mult de el, dar nu avusesem curajul sa-i dau de inteles ceva. Imi fusese teama de o respingere…apoi a aparut Mihai si el s-a indepartat de mine.
A luat cate un suc pentru fiecare si ne-am asezat la o terasa pe malul apei. Era asa de placut. Si am simtit ca pot sa-i povestesc tot ce mi se intamplase. M-a ascultat fara sa zica un cuvant. Cand am terminat nu a zis decat:
- Ce dobitoc!
Cel mai ciudat mi s-a parut ca am povestit totul cu detasare, nu mai era nici urma de furie care o simtisem cu o zi inainte. Ca si cum nu mi s-ar fi intamplat mie.
Mintea mea era totusi in alta parte. Imi revenise in cap ceea ce simtisem in dimineata aceea langa el, tuburarea aceea, erectia lui…ma simteam excitata. Ideea ca foarte probabil si el ma placea pe mine, dar nu spusese nimic si ca toata grija pe care o avusese fata mine nu era din pura gentilete, ci pentru ca simtea ceva fata de mine … era ca si cum tocmai avusesem o revelatie. Deci, avea nevoie doar de un mic impuls pentru a spune ce avea pe suflet…pentru ca eu nu as fi facut primul pas nicioadata.
Am stat asa pe malul apei pana s-a lasat seara. Un vanticel racoros venea d... |
 |
|
|
|
|
|
|
