Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
| Baiatul devenit barbat |
Autor : kysha - 2011-06-05
Citita de 4244 ori - Nota 5.33 (6 voturi) | |
|
In urma cu 13 ani, pe cand aveam si eu si el doar 12 ani, in vacanta de vara la bunici mi-a fost dat sa cunosc un partener de joaca de care m-am indragostit asa cum o fetita de 12 ani stia.
Ma plimbam cu bicicleta in satucul respectiv iar el m-a abordat hotarat, nu il vazusem bine si nu i-am dat mare importanta fiind mai reticenta de fel. Cand s-a apropiat de mine nu am putut sa nu ii remarc trasaturile frumoase si ochii verzi care mult mai tarziu aveau sa ma innebuneasca de-a dreptul.
Incepand din acel moment am petrecut cele mai minunate, vesele si fericite momente ale copilariei mele cu el.
In fiecare dimineata ma trezeam cu un zambet larg pe buze stiind ca urmeaza o noua zi langa el, fara sa ma gandesc ca la un moment dat va trebui sa ne intoarcem in orasul natal, atat eu cat si el si in fiecare seara ma culcam cu el in gand. Copilaria nu iti permite sa te framanti de ceva anume sau sa iti faci griji, pur si simplu te bucuri de prezent.
Trei luni au trecut pe nesimtite, trei luni in care simteam nevoia sa fiu aproape de el.
A urmat si momentul mult evitat, cel al plecarii mele pentru ca venea toamna si odata cu ea inceperea unui nou an scolar.
La plecare m-am asigurat ca am numarul lui de telefon (fix, pe vremea aceea copiii nu aveau telefoane mobile), ne-am luat la revedere si am plecat.
Dintr-un ghinion de nesansa eu am pierdut hartiuta cu numarul lui si am incercat sa apelez la memoria mea vizuala pentru a-mi aduce aminte numarul lui insa fara succes.
A venit si vara viitoare, apoi cealalta si tot asa si nu l-am mai vazut intrucat din cauza unor conflicte familiale parintii mei au promis din acea vara ca nu voi mai petrece vacantele acolo.
An de an trecea si fiecare isi reluase viata cotidiana asa cum era firesc, copilaria a trecut, a venit si adolescenta, a trecut si ea. M-am afundat in evenimentele din viata mea si am "uitat" insa fiecare iarna aducea cu ea numele lui pe buzele mele datorita zilei lui de nastere si murmuram in gandul meu un "La Multi Ani".
Si uite asa au trecut 13 ani de atunci si intr-o seara imi apare in gand el. Profitand de noua tehnologie de care nu dispuneam in copilarie (internet) ma pun serios pe ganduri pentru a-mi aduce aminte numele lui de familie. Dupa un sfert ... |
