Mereu am incercat sa tin in frau puternica atractie fata de cel mai bun prieten al meu, gandul ca as putea pune in pericol o prietenie frumoasa veche de 5 ani ma ajuta sa ma controlez mai bine. In acesti 5 ani, fiecare am avut relatiile noastre, sau mai bine zis el, ca eu dupa o relatie de 3 ani jumatate, am ramas la statutul de single fericita si sex ocazional. M-a intrebat mereu Cosmin de ce nu ma mai implic intr-o relatie, dar printre glume si incercari de a evita subiectul, reuseam sa scap fara a da motivul adevarat si anume ca ma indragostisem nebuneste de el. El era deja la a treia relatie serioasa de cand ne cunoscusem noi, era impreuna cu actuala prietena de 7 luni si ca la inceput toate ii mergeau pe roz, cu toate ca noua lui iubita nu prea ma inghitea, cine stie daca nu ma dadusem de gol printr-o privire de adevaratele mele sentimente. Am inceput sa raresc un timp intalnirile cu ei, cu el si sa il evit pentru a nu-i creea probleme, oricat de mult il iubeam nu puteam sa risc sa il pierd pr totdeauna, pana si faptul ca era mereu prezent si disponibil in caz de nevoie ma conforta cat de cat . M-a intrebat pt o perioada ce se intampla, daca sunt suparata pe el sau de ce simte ca ma comport de parca l-as evita? Am reusit sa ma scuz ca nu mai am atat de mult timp la dispozitie ca inainte, ca am diverse chestii de facut si chiar am inventat existenta unui posibil iubit. Astfel cum era de asteptat si cum era si planul, am inceput sa ne departam si sa nu mai vorbim atat de des. Pe o parte eram bucuroasa ca mi-a reusit planul, dar pe alta parte nu puteam sa cred ca el a renuntat atat de usor.
Intr-o seara primesc un sms in care ma intreaba ce fac si daca ma poate suna, cu toate ca inima a inceput sa imi bata mai tare, am raspuns ca din pacate sunt in oras cu cineva si ca vorbim alta data daca nu e urgent. La cateva minute un alt sms imi spunea un simplu ”ok”. Am lasat ingandurata telefonul deoparte si am incercat sa reiau firul filmului la care ma uitam singura si incercam sa alung departe sentimentul de vinovatie ca il mintisem. Dupa nici jumatate de ora, aud ca suna interfonul, ma uit la ceas, vad ca arata aproape ora 23 si ma indrept catre usa si intreb cine e.
-Sunt eu, deschide te rog.
Am recunoscut vocea lui Cosmin si m-am speriat ca imi descoperise minciuna, i-am deschis usa de jos si deja cautam disperata ce scuza sa ii prezint ca eram acasa in pijamale, la un film in loc sa fiu in oras, am auzit pasii care se apropiau de usa de la intrare si am deschis dar nu inainte de a mai respira odata adanc.
-Buna Cosmin, am zis afisand un zambet de toti dintii, ce faci aici, intra, stii nici eu nu am ajuns acasa de mult....
-Nu e nevoie sa ma minti, stiu tot, m-a intrerupt el scurt.
Pentru o clipa mi s-a oprit respiratia, deja imi imaginam cum am ramas palida si cu gura deschisa in fata lui, imi spusese mai de mult ca atunci cand raman fara cuvinte, devin brusc palida.
- Cum...ce....nu inteleg ce vrei sa spui...la ce....la ce te referi, am bolborosit, in timp ce ii faceam loc sa intre in casa?
- Nu ma trata ca pe un copil, caruia ii spui ca a fost adus de barza, a raspuns te un ton la fel de grav. Vocea lui imi dadea fiori, nu il auzisem niciodata atat de serios, cel putin nu cu mine. Era tras la fata si ochii lui verzi erau intunecati, parul ii era dezordonat si fruntea incruntata de parca ar fi fost strabatuta de ganduri negre.
- Te-ai certat cu Irina (iubita lui) ai baut, ti s-a intamplat ceva mai rau, ce e cu tine asa abatut? Am intrebat incercand sa trag de timp, si am incercat sa trec de el spre sufragerie cand mi-am dat seama ca inca mai eram langa usa de la intrare si el la putini pasi in fata mea. Nu am apucat safac nici un pas inainte ca din 2 pasi a fost langa mine si in loc sa imi faca loc sa trec m-a prins de umeri si m-a impins in spate pana am ajuns cu spatele lipit de usa.
- Cosmin, ce-i cu tine, ma sperii..
- Trebuie sa-mi spui daca e adevarat, mi-a zis incet cu respiratia calda pe fata mea, doamne simteam ca ma topesc sub mainile lui, era atat de aproape de mine si ma privea intr-un mod de parca ar fi vrut sa imi citeasca cele mai ascunse ganduri. Apoi brusc a depasit si putinii centimentri care mai ramaneau ca spatiu de siguranta intre noi si m-a imbratisat strans, soptindu-mi in par: -Mi-a fost asa un dor de tine! Am amutit, inima mea deja era intr-un maraton al simturilor aprinse si infometate. Parca fanteziile mele deveneau realitate, am ridicat bratele si l-am imbratisat si eu la fel de strans, traind acel mic miracol pe care il dorisem de atatea ori. Dupa cateva clipe m-a departat din nou si privindu-ma in ochi m-a intrebat:- Spune-mi te rog, e adevarat? Nu ma lasa sa ma inebuneasca gandul asta mai mult de cat m-a innebunit in ultimul timp, e adevarat ca tu ma iubesti? Si cred ca stii bine la care iubire ma refer. Ochii mi s-au umplut de lacrimi si am incercat sa ma eliberez din bratele lui: - Da-mi drumul te rog, ce rost au intrebarile astea, noi suntem cei mai buni prieteni....
- Ma iubesti sau nu, spune-mi, m-a intrerupt el din nou? Nici nu am terminat sa dau din cap ca da ca buzele lui s-au napustit asupra gurii mele tremurande de plans. Surprinsa am deschis gura, credeam ca va fi furios, ca imi va cere sa ii explic cum de am fost asa imprudenta sa ma indragostesc insa el era acolo, inca cu mine in brate si imi savura buzele, gura lui facea dragoste cu a mea si trupul lui era lipit de al meu. Ce gust bun avea, ce placuta era greutatea lui peste mine, m-am ridicat un pic pe varful picioarelor si in timp ce i-am bagat mainile in par i-am raspuns cu toate fortele mele la sarut, imi simteam buzele amortite sub presiunea buzelor lui si cand mi-a supt usor limba in gura lui am scos un geamat puternic, am simtit o caldura fierbinte in abdomen care cobora tot mai jos, pana acolo unde voiam sa fiu umpluta de el.
A raspuns si el cu un geamat la geamatul meu si luandu-mi o mana in mana lui mi-a dus-o spre fermoarul pantalonilor in timp ce continua sa ma sarute. Vai deja stiiam ca eram uda toata cand i-am simtit erectia prin pantaloni s... |
