Bucuresti ... acelasi oras aglomerat si plin de praf. Oameni grabiti catre destinatii numai de ei stiute, incruntati si neatenti la tot ceea ce ii inconjoara. Un amalgam de lume pestrita de prin toate colturile tarii, veniti multi din motive financiare in urbea asta aglomerata cu pretentii de capitala. Fieacare este in cautarea unui loc de munca mai bun, sau poate cu perspective mai mari ... sau mai stiu eu ce alt motiv, ceea ce a dus la o aglomerare urbana ca un furnicar care pe mine unul sincer ma deprima. Deocamdata este locul unde am un serviciu bun si de unde imi intretin familia si imi cresc copilul.
Sint la munca si ne anunta seful ca urmeaza ziua lui de nastere. Faptul ca multi dintre noi faceam naveta in alte orase unde aveam resedinta, unii erau plecati prin delegatii cateva zile pe saptamana, a hotarat sa-si tina ziua la un local mai retras, un local dragut cu separeuri ferite de ochii indiscreti ai curiosilor. Asa ca ne-a anuntat simplu, joi pe la pranz toata lumea vine la munca fara masina, sau daca se vine cu masina, ea ramane la serviciu in parcarea subterana ... iar la chef se va pleca cu un microbuz de la serviciu.Toate bune si frumoase, primisem sarcina sa cautam un cadou pentru seful nostru, discutand si stiind ca isi doreste, ne-am orientat catre un GPS mai performant. Faptul ca imi place sa ma ocup de chestii din astea (deh, si io un mic hackerash), totul a picat in sarcina mea, asa ca intr-o dupamasa am mers si i-am cumparat sefului un aparat meserias, un ASUS R700, un card de 32 Gb si i-am pus pe el vreo 5 sisteme de navigatie cu ultimele harti aparute pe internet.
Vine ziua cu pricina si uit ca trebuia sa merg la job fara masina, asa ca plec spre serviciu mai devreme, asa cum faceam mai mereu, sa nu prind aglomeratia care se facea dupa o anumita ora, cand furnicarul devenea mega aglomerat. Ajung la job si merg la adjunctul sefului, ii dau cadoul impachetat frumos de o domnisoara de la un magazin specializat in chestii din astea cu impachetarile si restul de bani. Adjunctul sefului pune banii intr-un plic sa-i dea separat de cadou sefului cel mare ... ne adunam si mergem la sef in birou. Ii inmanam cadoul completat de o sticla de bautura fina, ne multumeste dojenindu-ne ca ne-am cheltuit si nu trebuia si ne intreaba : ... Sper ca ati venit cu metroul sau cu mijloacele de transport in comun la serviciu, nu ? Toti aproba din cap, io ma stramb ... Mai copile (asa ma alinta seful, ma cunostea de 15 ani de cand eram un pusti, el m-a crescut si m-a invatat tot ce stiam, plus ca m-a luat din provincie sub aripa lui ocrotitoare cand a ajuns in capitala intr-un minister), pai ce am vorbit noi ? ... Ma balbaiam deja ... Sefu am uitat, dar las masina in parcare si o iau maine cand plec, promit. Se uita la mine putin dojenitor, apoi cu vocea lui blanda ... Asa sa faci, nu vreau discutii cu boacterii de la circulatie, stii ca nu-i suport. Posedam la serviciu un fel de multipass care se punea in geamul masinii si circulai lejer fara sa te opreasca nimeni ... in fine. Seful continua pe acelasi ton blajin ... La ora 14.00 toti afara in spate, plecam cu microbuzul albastru spre locatie ... va astept acolo.
Ora 14.00 PM, ne adunam si urcam in microbuz. Ajungem, cei de acolo ne asteptau, ne lasam hainele la garderoba, ne asezam intr-un separeu si incepe distractia ... sefu spune : - Comanda fiecare ce vrea sa manance si sa bea, clar ? Mancare, bautura, discutii, bancuri ... trec peste. Se facuse cam seara si ma gandeam sa o iau asa incetisor spre serviciu, sa-mi iau masina si sa o tai unde stateam in chirie. Merg la sefu, bause destul dar nu se vedea nimic, era fresh ca si la inceput ... ii urez din nou de sanatate ... Gata copile, pleci ? Da sefu, am ceva drum pana acasa si sint si putin obosit. Sper ca nu te duci sa-ti iei masina, ca ma superi rau ! Am zis cu metroul si mijloacele in comun ... da ? Parca ma ginise ca vroiam sa fac o boacana, off ... Da sefu, ma urc in metrou si apoi in troleibuz, va dau cuvantul meu ! Asa sa faci ... ne vedem maine, sper ca te-ai simtit bine. Dau afirmativ din cap si plec ... ma ia in primire un boy, ma conduce la garderoba, imi da haina pe care io indic eu si ies afara. Iau metroul cateva statii apoi ma asez cuminte in statie la troleibuz ... asta este, eram pieton. Mai bine asa ... gandeam, ca poate se uita sefu in parcare cand pleaca si ma fac de bafta in fata lui.
Vine troleul dupa un timp si ma urc in el. Nu prea aglomerat, dar totusi destula lume la ora aia. Ma asez in mijloc, acolo unde nu sint scaune si exista bari la geam, prefer locul ala. Pleaca troleul io uitandu-ma pe geam ... apoi plictisit deoarece mergeam pana la capat de linie cu el, intorc privirea sa vad cam cine circula cu troleibuzul la ora aia, desi nu era prea tarziu. Studenti, lume plecata de la job, oameni veniti de la cumparaturi, dovada fiind plasele colorate ale diverselor lanturi de supermarketuri care se bat la propriu pe banii nostrii ... in fine.
La un moment dat, privirea imi este atrasa involuntar de o claie de par platinat, facandu-ma curios de posesoarea lui. Imi schimb putin locul sa am un cadru de vizibilitate mai bun si ce-mi vad ochisorii ... o ea, bunaaaa, inaltime medie, undeva la vreo 35+ de ani, dama bine, pantofiori cu toc cui in picioare ... ii faceau niste gambe perfecte (ahh ... ador pantofii astia la femei in picioare, sincer va spun), ceva ciorapi fini de matase culoarea gri cu model, puteam sa jur ca erau cu banda, cunosc felul asta de ciorapi caci imi plac, o fusta dreapta, o bluzita alba si un taior pe deasupra aceeasi culoare cu fusta. Tinuta pica perfect pe corpul doamnei mele platinate ... stia sa se imbrace tipa. Ridic privirea sa vad detalii despre cum arata doamna si la cap, unde gasesc o fata rotunda frumoasa foc, ochii frumosi nu le distingeam culoarea, probabil verzi sau albastrii, niste buze rosii ca sangele, iar claia aia de par platinat intregea perfect acel capsor mirobolant, o minunatie de femeie. Pe umar purta o geanta de laptop, deci intelectuala doamna mea platinata, iar in mana o poseta fina, asortata cu pantofii. Mai ce minunatie de dama circula cu trolibuzul, parol de va mint ... imi incanta retina. Intre timp troleul se apropia de capat, mai erau cateva statii si incepuse sa coboare din lume ... asa ca acum vedeam perfect splendoarea din fata mea. Cobor privirea si raman cu ea atintita spre pulpele alea perfecte ... doamne ce picioare putea sa aibe femeia asta, de colectie. In momentul ala probabil ca ma si lingeam pe buzele mele mici, doamna mea platinata intoarce privirea si ma vede cum ma holbam si se incrunta putin la mine. Ridic privirea, o vad incruntata, probabil ca am rosit si mi-am intors privirea pe geam. Pe geam ce dreaq sa vad, stiam pana si unde erau amplasate cosurile de gunoi pe strada, asa ca ma uitam cu coada ochiului din nou spre ea, intorsese capul. Si cum picioarele alea ma atrageau ca un magnet, normal ca si posesoarea lor de asemenea ... ma holbez din nou imaginandu-mi cum mi-ar fi stat mie cu o asemenea bunaciune de doamna la brat prin centru vechi al Bucurestilor, iesiti sa savuram o racoritoare, ceva ... (pe dreaq cititorule, pai asa ma stii tu pe mine ... doar nu am bolunzit, imi imaginat cum mi-ar sta cu doamna aia platinata in brate in pat, smotocind-o si posadand-o salbatic, mangaindu-i toate formele ei anatomice vizibile si invizibile ... pfff, belea).
Tipa se intoarce brusc, ma vede iar ca ma holbez si incruntata imi trasnmite prin varful buzelor ... Nu e frumos, da ? ... Simt ca rosesc, plec privirea, apoi o ridic si constat ca ea inca se uita la mine ... imi fac curaj si-i transmit la fel ... Imi cer scuze ! ... sinteti frumoasa foc ... si inchid ochii. Zambeste putin ... si da din cap, deci scuzele acceptate. Ma linistesc si incer sa-mi impun sa nu ma mai uit in directia dansei ... as, cum dreaq sa reusesc asta cand privirea imi era atrasa ca un magnet de catre platinata. Cu coada ochiului o vad ca se apropie de usa, urma sa coboare, urma penultima statie a trolibuzului, deci aproape de mine. Troleul opreste in statie, ea coboara tacticos pe scari, pe ultima treapta sa intorce catre mine unde eu fara sa stau pe ganduri ii transmit tot prin buze ... Va iubesc ! se uita mirata, ochii s-au marit, coboara in statie, sta putin cu privirea spre mine si cand se inchide usa imi transmite pe buze ... Maine !
SOC ! E randul meu sa ma holbez buimac la ea ... in timp ce troleul pleaca din statie, imi venea sa strig la sofer sa opreasca, dar parca ceva ma retinea, daca nu am inteles eu bine, ce aveam sa-i spun platinatei ? ... eram in dubiu, ma foiam si m-am apropiat de usa, cand s-a orit in statie am sarit si direct intr-un taxi, spunandu-i soferului sa ma duca la penultima statie de troleu ... am ajuns repede, am platit si m-am dat jos. M-am uitat in jur si nu am mai vazut-o, plecase platinata mea ... off, ce am ratat doamne, imi venea sa-mi dau pumni nu alta. M-am asezat pe banca din statie si mi-am aprins o tigara ... (stiu, fumez mult ... o sa le las candva probabil, dar cateodata ma ajuta sa ma linistesc ... pe dreaq, e totul doar in mintea mea, sint sigur de asta). Termin tigarea uitandu-ma unde ar putea sta doamna platinata, oare ma vede pe geam ... daca ar aparea acum langa mine ? Oare ce i-as zice ... ? Daca ar aparea insotita de cineva ... ? o multime de intrebari ma agasau ... asa ca am stins tigarea si am plecat pe jos spre casa, sa-mi limpezesc gandurile.
Acasa ... ce ciudat suna, in locul unde stateam in chirie, chirie care de altfel mi-o platea serviciul, mi-am pus putin coniac intr-un pahar si gandurile o luasera razna. Bai ... ce faci tu acum daca mai vrei sa te intalnesti cu platinata, ha ? Pfffuii, grea decizie nene, parol. Dupa indelungi cugetari, ma hotarasc sa merg cateva zile cu troleul si metroul la munca ... dar cate zile si la ce ora ? Imi impun sa merg 8 zile cu mijloacele in comun, de ce 8 ? Nu stiu ! De ce nu 7 sau 9, sau poate 10 ? Habar nu am ... dar numarul 8 de regula imi poarta noroc, asa ca ramane stabilit ca timp de 8 zile sa devin pieton ... doar, doar cineva acolo sus care stiu ca inca ma iubeste, mi-o va scoate iar pe platinata mea inaintea mea. Cum voi proceda ... sincer habar nu aveam. Si de regula cum facem toti, las sa se intample si vad eu atunci pe moment cum voi proceda ... imi vine mie inspiratia si gasesc ceva pe moment.
Zis si facut, devenisem pieton involuntar ... nu, voluntar dar cu o cauza nobila, ... nu nobila, poate cu o dorinta ascunsa mai degraba, tanjeam deja dupa doamna mea platinata si asta imi facea rau. Trec zilele ca gandul, una, a doua, chiar si a treia fara sa se intample nimic si fara sa ma intalnesc cu doamna mea cu par ca platina. Esec total nene ... pe tot frontul, nu alta. Dar ... eu fiind un luptator de mic, nu dezarmam si-mi soptem in barba ca odata si odata trebuie sa o vad ... macar ma hraneam cu speranta asta. Nu va mai spun ca schimbasem orele cand luam troleul si dus si intors, nestiind ora la care doamna mea pleaca sau se intoarce acasa ... degeaba.
A patra zi, urc in troleu, ma asez tacticos pe un scaun si la prima staie cine credr4ti ca urca ... hai sa va vad ? Surpriza ... (nu, nu era ea platinata mea) ... era doar controlorul de bilete. Ii arat abonamentul pe o saptamana si ma lasa in plata mea ... Ziua trece repede, munca la birou, un control mic undeva in afara capitalei si o sedinta ad-hoc facuta de sef.
Plec spre casa mahnit, ochii mei o cautau necontenit pe ea ... si ea, nu se indura sa apara. Trece si ziua a cincea la fel, anosta si in viteza. Vine ziua a sasea, eram deja impacientat ca se apropia data fatidica cand nu voi mai merge cu troleul si nu mai aveam cand sa o intalnesc pe ea. Oricum facusem un plan B, de rezerva ... vin cu masina mai devreme, ma asez undeva mai aproape de statia de troleu si urmares lumea care se da jos pana o intalnesc ... gandul asta ma facea sa ma inviorez, deci inca nu pierdusem totul.
Cum stateam deseori peste program, sau de multe ori ajungeam mai devreme la serviciu ca sa evit aglomeratia ... plus ca aveam o comisie externa in minister la prima ora, seful ne anunta de cu seara ca a doua zi sa venim mai tarziu cu o ora la munca. Acelasi troleu, acelasi scaun la geam ... eu pe el, opreste troleul si sa cad jos, nu-mi venea sa cred ... era ea, platinata mea, urca in troleu. M-a vazut inca dinainte sa opreasca troleul in statie, mi-a zambit fin si a urcat elegant. Mai avea femeia asta o eleganta cand se misca de ziceai ca-i instructor de fotomodele nu alta, o gratie feminina extraordinara. Urca, vine spre mine si intreaba : ... - Buna ziua, este liber ? si face semn catre scaunul de langa mine. Eu, ehee ... nu rosu, cred ca eram mov la fata, dau din cap, limba nu mai aveam, cred ca o inghitisem de emotie. Se aseaza tacticos si atunci narile imi sint acaparate de un miros fin de parfum de calitate ... offf, ce femeie aveam langa mine. Multumesc domnule ! ... zice suav cu vocea ei, parca putin baritonala ... sau poate mi se paruse mie.
No drace, e langa mine ... ea, platinata mea perfecta, ce fac ? Stateam si ma gandeam cum sa reactionez. Ma foiesc putin pe scaun si observ ca nu poarta verigheta platinata mea ... un lucru bun, deci poate fi abordata gandeam eu. Chestia cu momentul o si uitasem deja, parca aveam limba legata cu ata ... imi fac totusi curaj si incep o mica discutie. ... Sa fiu scuzat doamna, sper ca nu am intrecut masura data trecuta. Daca am facut asta va rog sa ma iertati. ... Intoarce capul spre mine, ma masoara din priviri ... Cam direct domnule ... ! Asta asa, fara sa mai aduc aminte si de holbat ! ... BANG ! m-a pus la colt, eram gata, impuscat, paralizat si ingropat. Nici nu vreau sa stiu ce fata am facut atunci ... oricum imi era rusine, dar in secundele urmatoare am sesizat ca vocea cu care imi adresase remarcile si ironia fina era nu dojenitoare, asa cum m-as fi asteptat ci putin parca placuta, ca si cum se simtise magulita doamna mea. Hopa ... Scratone, baga mare nene, scoate artileria grea ca ai de luptat vere, nu vrajeala ieftina, asta e reduta greu de cucerit prin cuvinte ... deci, la atac !
Ma uit la dansa ... parca astepta un raspuns de la mine. Mi-am dres glasul si i-am replicat ... Stimata doamna, in general ma cam pierd cu firea cand vad ceva frumos, sincer ! Nu am vrut sa par mitocan, a fost mai mult ceva ca un compliment tacut ... daca ma intelegeti. Zambeste fin cu coltul gurii, ii aparuse un risctus care o facea parca si mai frumoasa ... au mama ! Interesant domnule, dar totusi, daca nu sint prea insistenta, cand am coborat ati mai spus ceva ? Tot un compliment sa fie ? ... ha ha, intrase in jocul meu si avea chef de vorba, perfect. Doamna, era purul adevar, sau asa am simtit eu atunci, va dau cuvantul meu ! ... - Dar, daca nu este cu suparare, cumva si d-voastra ati mai zis ceva ? ... sau poate ca mi sa parut mie ? Zambeste mai larg, smechera platinata mea, plus ca discutia se desfasura cumva fara sa se uite la mine, ea doar vorbea si privea inainte. ... Posibil, nu-mi amintesc, sau probabil vi s-a parut d-voastra. La pronuntarea cuvantului d-voastra a intors capul spre mine, era sublima ... eram indragostit lulea, putea sa-mi faca ce vroia, o doream langa mine ... era cu adevarat senzationala, o adevarata doamna.
Se uita la mine si tacea ... parca astepta ceva, sau astepta sa mai zic ceva. ... Mi-am luat inima in dinti si am plusat, acum sau mor ... Stimata doamna, daca scuzele mele nu sint suficiente, am sa va rog sa-mi dati ocazia sa va invit la o cafea, poate am sa reusesc sa va demonstrez ca sint un om de caracter, nicidecum un grobian. Deja imi trageam rasuflarea, obosisem aruncandu-i invitatia rapid, sa nu o las sa poata sa refuze, sau asa gandeam eu in acele momente. Se uita la mine lung, inchide putin, aproape insesizabil ochii, zambeste fin asa cum numai ea stia sa o faca ... doamne, era mortala nu altceva si zice ... Am sa dau curs invitatiei d-voastra, dar deseara dupa serviciu. Plec spre casa cu troleul de ora 18.30 ... daca sinteti aici bine, daca nu ... . Sa va mai spun cum ma simteam ? Mai are rost ? ... Pluteam, aveam in sfarsit ocazia sa stau cu ea fata in fata si sa vorbim despre ... nu stiu, despre mine, despre ea daca vroia sa-mi spuna ... despre orice pana la urma, parca mai conta ce discutam ?
Urma statia mea, imi cer voie, ma ridic si pun mana pe bara troleului ... voit ii ating mana. O mana cu o piele fina si catifelata ceva de vis ... si calda. Nu-si trage mana, o lasa in continuare acolo si zambeste fin ... da, acel zambet deja sadic cu care probabil omora cate o duzina de barbati pe seara. Putea fi orice platinata mea ... de la femeie de afaceri, instructor de fotomodele, pana la dama de companie, avea un farmec aparte, avea stil in comportamentul ei, un stil de femeie inabordabila la prima vedere ... urma ca timpul sa-mi arate daca ma inselasem.
- O zi buna sa aveti doamna, eu cobor aici. Am sa fiu aici la ora stabilita ... spun si zambesc. Imi raspunde la zambet si ea ... La fel domnule. O zi placuta.
Cobor, ma uit la ea cum ma priveste fara niciun rictus pe fata si troleul pleaca. Inclin capul putin ca si pentru un nou salut ... nu stiu daca l-a observat, gandeam in timp ce troleul se departa deja. In fine ... cu un zambet pe fata probabil ca a lui nea Nelu intru in sediu si merg catre birou. Eram in al noulea cer ... daca o exista ala (sau macar asa se spune) si ziua trece instant, am lucrat de zici ca eram tras cu cheitza.
Ora fatidica se apropia, asa ca ma pun si scot din birou un aparat de ras electric si imi trag un barbierit pana sub piele, apoi imi dau cu un after shave bun (eram pregatit la birou pentru orice, aveam zile cand nu aveam timp sa ma barbieresc acasa) si ies fericit din sediu ... ma uit la ceas si lungesc pasul catre statie. Ajung acolo si ma asez cuminte mai in spate sa vad in care troleu va fi platinata mea. Vine primul si constat ca este cam plin, dar nu o vad ... oricum ma gandeam ca se va aseza si dansa undeva sa pot sa o vad. Si daca mi-a tras clapa ? Daca a glumit cu mine ? Daca a fost doar un joc sa-i treaca timpul pana ajunge la serviciu ? ... Si daca, si daca ... o multitudine de si daca imi roiau in minte, facandu-ma sa incep sa-mi fac ganduri negre. Ar fi in stare sa-mi faca asa ceva ? ... si subconstientul imi spunea parca sa-mi faca in ciuda ... normal fraiere, din astia ca tine doamna platinata serveste la micul dejun cu croisant si ceai ! Oare al catelea barbat esti care ii face complimente si incearca sa intre in vorba cu ea ? Al zecelea, al o suta-lea ... sau poate chiar al o mie-lea ... sau crezi ca numai tu ii vezi frumusetea si farmecul platinatei.
In tot acest timp cand mintea mea cauta febril ceva de care sa ma agat, apare un troleu si la geam era ea ... m-am linisit instant, mintea s-a golit de gandurile negre, am zambit si am urcat. Locul de langa dansa era ocupat, asa ca am stat in picioare tinandu-ma de o bara. Am salutat dand din cap, mi-a raspuns la fel si a facut o grimasa cum ca-i pare rau ca locul de langa ea nu era liber. Parca mai conta ... ma uitam la ea si o admiram, era ca de fiecare data absolut superba.
Penultima statie, se ridica si cere voie doamnei in varsta de langa ea care ca un facut, taman in ziua aia trebuia sa fie in acel troleu si culmea sa mai si mearga pana la capat de linie ... in fine, chiar totul nu poate fi perfect, imperfectiunile vietii sint obstacole puse in calea noastra de hazard, sa invatam cum sa trecem peste ele. Ii intind mana, mi-o prinde si coboram impreuna in statie. Troleul pleaca si ramanem doar noi doi ... Doamna, imi respect promisiunea si va invit la o cafea, haideti sa facem cativa pasi pana gasim un local prin zona. Domnule, nu trebuie, stiu eu unul chiar aici dupa colt, aici si locuiesc, este o cafenea mica si cocheta, muzica in surdina si lume putina la ora asta.
Ne indreptam catre cafenea, intram si ne asezam la o masa oarecare. Apare un chelner care ne saluta respectuos si ne da cate un pliant de unde putem comanda. O apa plata va rog, spune platinata mea fara sa deschida macar meniul, apoi chelnerul se uita catre mine. ... - Aaa, un cappucino cu frisca si un suc acidulat, comad si eu. Imi simteam gura uscata si vroiam sa o umezesc cu ceva acidulat cat mai repede. Chelnerul se indeparteaza usor, si-mi intind mana spre ea ... Ma cheama Gabriel doamna. ... Zambeste, imi intinde mana ei fina ... Olivia domnule ..., incantata de cunostinta.
Deci Olivia o chema pe doamna mea platinata
un nume interesant. Comanda d-voastra doamna si domnule
zice chelnerul si ne insira pe masa ceea ce comandasem. Multumesc amice, ii spun chelnerului. Se lasa tacerea intre noi
doar stam si ne uitam unul la altul, parca fiecare asteapta ca celalalt sa inceapa sa spuna ceva. Imi fac curaj
- Doamna Olivia, fara sa fiu mitocan, vreau sa va spun ca aratati foarte bine si eu unul sincer va admir. Poate si de aceea am insistat atunci in troleu cu privirea pe persoana d-voastra, m-ati intrigat doamna. Si sint de asemenea convins ca nu sint nici primul si nici ultimul care incearca sa va ceara o intalnire. Ea tace
isi micsoreaza putin ochii superbi si verzi (acum ii vad bine, sint bestiali si se potrivesc cu nuanta parului) si zambeste iar fin, iar eu gandesc ca femeia asta cu certitudine stie cum sa puna la pamant un barbat, dumnezeule mare, ma fascineaza teribil si ma excita la culme. Sper sa nu fie nevoie sa ma ridic in urmatoarele minute de la masa ca deja pantalonii mei au luat alta forma si ma voi face de ras
- Partial adevarat, o aud rostind, dar multi sint badarani in exprimare, le lipsesc cei 7 ani de acasa, dar isi pierd interesul repede, nu le acord atentie. Interesanta observatie
- Trebuie sa ma simt magulit ca eu am beneficiat totusi de atentia d-voastra doamna ? spun timid si o privesc zambind. Gandeste
nu se arunca sa-mi raspunda din prima, ma studiaza ca pe o insecta din insectarul personal, sau asa ma simt eu
- Hai sa lasam curtoazia deoparte si sa ne tutuim, da ? Tu ai fost putin haios, recunosc
si debordant de sincer. Putini barbati mai rosesc in ziua de azi cand se simt vinovati de ceva. Ma uit la ea putin perplex, posibil sa fiu rosu si acum
- Deci pot sa ma consider iertat, Olivia ? Da, in principiu. Dar sincer, vrei ceva de la mine ?
wow pe direct nene, nu pe ocolite.
- Vreau sa te mai vad, imi placi si totodata ma intrigi. Esti casatorita sau in vreo relatie Olivia ? Se uita la mine si zice
- Conteaza ? Da, pentru mine conteaza. Nu. Am fost casatorita un timp, dar nu a tinut mult
l-am parasit, nu avea caracter. Tu insa nu te sfiesti sa te afisezi cu verigheta pe deget vad
- Da, eu sint casatorit si am un copil Olivia. Ei stau in alt oras si ii vad destul de rar din pacate. Eu sint un tip foarte sociabil si nu pot trai singur
sa nu ma intelegi gresit, caut o companie pentru timpul liber, fara conotatii de natura sexuala sau mai stiu eu ce, cam asta ar fi de spus. Macar ai curajul de a fi sincer, bravo tie. Oricum ti-am vazut verigheta din prima seara cand te holbai la picioarele mele, te tineai de bara. De ce te-as minti Olivia ? As avea ceva de castigat ? Nu cred, sincer iti spun
plus ca, nu prea stiu sa mint.
- Nu te-am mai vazut pe troleul asta si eu circul mereu cu el. Pai am masina, dar am facut un pact cu mine. Pact ? Ce pact ?
- In prima seara cand te-am vazut am fost la un chef si consumasem ceva alcool, dar de cand te-am vazut atunci am simtit ceva
si mi-am dorit sa te revad. Nu aveam cum sa fac asta decat daca deveneam utilizator al mijloacelor de transport in comun. Asa ca mi-am jurat sa merg cu troleul timp de 8 zile pana te voi revedea. Incepe sa rada putin zgomotos si putin baritonal, radea frumos
- Ciudat pact, sincer acum. De ce numai 8 zile ? De ce nu 10 sau 15 ? Hai ca esti comic
ce chestie aiurea. Pai asa am hotarat eu, cred ca cifra asta imi poarta noroc
nimic mai simplu. Poate ma consideri un ciudat, dar asta sint si asa am gandit eu.
- Auzi, dar daca nu ma intalneai in aceste 8 zile ? Un plan de rezerva aveai ? ... aha, curioasa doamna mea platinata deci
- Binenteles, am anticipat totul Olivia
sper sa nu-ti par caraghios. Ti-am spus si ma repet, imi placi ca persoana, ma intrigi
si daca ar fi trecut acele 8 zile fara sa te vad, as fi mers cu masina in a 9a si as fi inceput sa te astept in statia unde cobori
sper sa nu sune aiurea, nu sint vreun ciudat sau cine stie ce violator in serie, da ?
zambeste iar fin, femeia asta avea ceva in ea divin, ma indragostisem subit de ea, ma avea la picioare fara sa stie, putea sa faca cu mine orice dorea
trebuia doar sa-mi ceara. Interesant
stai linisit, nu judec omul la prima vedere, doar foarte rar si cand o fac nu prea ma insel. Tu pari altfel.
Seara a continuat cu noi doi discutand vrute si nevrute cam inca o jumatate de ora. Am chemat chelnerul si am vrut sa platesc eu, dar m-a oprit. Platim fiecare consumatia lui, te rog frumos. Ok Olivia, daca asta iti este dorinta. Apoi am iesit la aer, era o seara superba, placuta pentru o plimbare la care speram. - Aici ne luam la revedere
stau in spate, aici aproape si este tarziu. Ma bucur ca ne-am cunoscut
imi zice cu glasul eu fin, pari un tip de treaba.
gandesc rapid, creierul face rapid contactele sinapselor si ma trezesc spunand
- Pot spera ca ne mai vedem Olivia ? Te rog insa sa fii sincera, stiu sa accept un refuz.
se gandeste putin, nu fac supozitii pentru ca nu vreau
- Posibil, depinde de tine. Poate mai stam de vorba pe messenger mai incolo, ID-ul meu este
Perfect, este randul meu sa zambesc, am castigat o batalie, deci exista sperante inca sa o mai revad, asa ca nu e momentul sa intind coarda acum. Ii sarut mana galant si ii spun ca voi intra pe messenger sa continuam discutia inceputa daca-i face placere
apoi se intoarce brusc pe tocuri si se indeparteaza.
Ma uit avid dupa ea, doamne ce mers de felina are, ce femeie, ce corp, ce picioare perfecte
cred ca simte ca este privita, caci se opreste si se intoarce catre mine si zice razand :
- Iar te holbezi la mine, off esti de speriat, si incepe sa rada. Hai, fugi acasa, este tarziu, ne citim mai incolo. Pa !
Am continuat discutia pe messenger pana tarziu in noapte, fara sa stiu ca a doua zi ea era libera. Lucra la o agentie imobiliara ca si consultant, avea o zi libera in cursul saptamanii miercurea si binenteles duminica
in fine, ciudat program. Am adormit spre dimineata cu ea in gand si cu o erectie zdravana si dureroasa
nu mi-o puteam scoate din cap pe femeia asta.
Sa nu va mai plictisesc
am continuat sa discutam pe messenger vreo cateva zile fara sa ne mai vedem, iar eu nu aveam curaj sa fac vreo propunere si sa o sperii, lasam sa decurga totul cum vrea ea. Apoi, intr-o seara mi-am luat inima in dinti si am rugat-o sa-mi acorde o zi numai pentru mine, daca ii face placere. A fost de acord si mi-a oferit o zi de miercuri, dar cu o conditie
sa o duc undeva in afara Bucurestiului la o manastire. Am fost binenteles de acord si am vorbit cu seful meu sa-mi dea o zi libera
am primit-o imediat, aveam prea multe ore suplimentare facute si nici nu se punea problema sa ma refuze, plus ca ramasesem copilul lui de suflet.
Marti seara
am pus la cale ora cand sa o iau cu masina a doua zi.
vine si ziua de miercuri, ma scol devreme, fac dus, ma barbieresc
ma imbrac casual si plec spre ea. Opresc masina aproape de cafeneaua primei intalniri si astept
nu dureaza mult si apare doamna mea platinata. Va mai descriu
? Trebuie
imbracata cu niste pantaloni tip pana, pantofi cu toc cui, o bluza simpla si o geaca/hanorac peste umeri
arata ca din revistele de moda, nekerman
stiti voi, paginile alea unde sint postate femeile mature
o splendoare de femeie. Mergea fin, pasea accentuat si arata sublim
ma uitam pe geamul deschis al masinii si inghiteam in sec
m-a vazut, a zambit, a venit la geam si a facut gestul ala clasic, adica mi-a inchis gura cu mana ei fina
- Gura inchisa puisor, ca altfel racesti la maselute ! Belea
eram fara cuvinte. O aud
- Domnii manierati de regula deschid portierele doamnelor, parca !
realizez ca eu inca stau si ma uit la ea,
ma scuz elegant si ies instant mergand sa-i deschid portiere din dreapta. Zambeste
- Te-am lasat fara grai ? Sper ca nu am fost prea directa si te-am speriat ?
ma uit la ea mirat
- Olivia, m-ai lasat fara cuvinte, arati senzational si esti de o frumusete rapitoare !
rade sadic putin, ii place sa fie complimentata, o simt
- Multumesc, dar ma complimentezi cam mult, ai grija !
Urc si plecam la drum
nu mai insist, am mers la acea manastire unde a lasat ceva unui preot, apoi s-a rugat la o icoana in biserica si ne-am intors in capitala. Pe drum am hotarat sa mergem sa mancam la un mall
am mancat, am ras, ne-am dus si la un film. Acolo o fost primul nostru episod romantic
era un film de dragoste si ofta, sau asa am vazut eu
si-a lasat capul pe umarul meu si nu m-am putut abtine sa nu o intreb
- Olivia, fara sa fiu insistent
te pot saruta ? Statea si se uita la mine
atat, nu zicea nimic
apoi acel zambet caracteristic care am observant ca-i aparea numai cand ii placea ceva i-a aparut in coltul gurii
si am sarutat-o lung si patimas. Mi-a raspuns la sarut
avea niste buze de sa stai toata ziua lipite de ele cu gura, mirosea fantastic de bine
aveam langa mine o minune, oare puteam fi mai fericit de atat ? Multumesc cerului din nou in gand
cineva acolo sus ma iubeste
si in... |
Doamna mea platinata
