Povestea Pulei de Ion Creanga
Cunoscuta si sub denumirea de Povestea povestilor
Amu cica era intr-un sat un taran. Si taranul acela a iesit odata in tarina sa samene niste papusoi. Si cum semana el, tocmai atunci s-a nimerit sa treaca pe-acolo Hristos si cu Sfantul Petrea. Hristos sa nu tace molcum si sa-si caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun? intreba el.
- Ia, niste pule seman, raspunse taranul cu obraznicie.
- Pule ai zis ca semeni, pule sa dea Dumnezeu sa se faca, zise Hristos, blagoslovind semanatura din treacat cu amandoua mainile, si apoi se tot duse in drumul sau cu Sf. Petrea, care nu-si putea stapani mierarea de cuvintele ce auzise ca au esit din gura lui Hristos, pentru ca niciodata nu mai vorbise Mantuitorul asa de buruenos.
Taranul, dupa ce mantui de semanat se intoarse acasa. Apoi, la vremea prasitului a venit de a prasit papusoii dupa randuiala si iar s-a intors acasa. Dar cand vine la cules, ce sa vada? In loc de papusoi, de fiecare strujan erau cate trei-patru dragalete de pule, care-de-care mai imbojorate, mai darze si mai rasbelite!
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncusoara mea de toata vara, zice taranul, scarpinandu-se in cap si trantind cusma de pamant cat putu. Asta n-am patit-o de cand m-a facut mama... 'tu-i matele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de facut? - 'Tu-i-as descantecul celui cu blagoslovenia, ca pocit a mai fost la gura.
Si cum sedea taranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potang de baba.
- Buna-vremea, om bun, zise ea.
- Sa-mi bag genunchiul in vajoiul cui stiu eu, matusa, zise taranul indracit de nacaz...
- Dar ce, Doamne iarta-ma esti asa mashcaragios, mai omule, zise baba posomorata. Nu ti-i oarecum sa vorbesti asa, de fata cu o batrana ca mine?
- D-apoi cum sa mai vorbesc si eu, matusa, cand vezi cum s-a facut Dumnezeu ras de muncusoara mea. Da’, la saraciea in care ma gasesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, s-apoi mai zi si dumneata daca ai ce...
Cand se uita baba pe ogor, isi pune mainile in cap de ce vede... pule si iar pule, belite si rasbelite, in toate partile.
- Vai de mine si de mine, nepoate! Asta inca-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce ti-ar fi, matusa! Dar asa sunt sute si mii de mii, in cur sa le tii!.. 'Tu-i asa si pe dincolo ca nu stiu ce sa mai fac. Imi vine sa ma spanzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitandu-se cu jale la pule… De unde stii c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista sa nu-l mai dea Dumnezeu nici dusmanilor mei, matusa, dar unde s-a mai auzit o chiznovatie ca asta - sa mananci pule in loc de papusoi! Ia invata-ma si dumneata ce sa fac? caci pe mine nu ma mai ajunge capul.
Sta ea baba oleaca pe ganduri si apoi zice:
- Nepoate, eu te-as invata ce sa faci ca sa te desfaci de dansele rapede - rapede si sa scoti bani inzacit si insutit decat pe papusoi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, matusa? Invata-ma, ca t-oiu da ce mi-i cere si un vrav de pule pe deasupra...
Cand a auzit baba de pule, i-a zvacnit inima... caci ii curgeau ochii dupa dansele, cand le vedea asa de zdravene si barzoete...
- Apoi eaca ce sa faci, nepoate: incarca-le in car si le du la targ ca ai sa le vanzi ca chiperiul. Dar manca-te-ar norocul sa te manance, acum trebue sa las rusinea laoparte si sa te invat cum ai sa inveti pe cumparatori a le intrebuinta.
- Ca bine zici, matusa, ia spune-mi, rogu-te!
- Cand a fi sa le vie dor de pula, s-o shuere cum shueri oile la strunga… si atunci, numai sa-ti poata curul... Iara cand s-ar satura de ea, sa zica ho! ho! haram nesatios. Si atunci pe loc se moae si te descotorosesti de dansa.
Si drept dovada, baba isi infascha o matragana, care era mai mare, de pe un strujan, si incepe s-o pue in lucrare cum se cade… Taranul a incremenit, cand a mai vazut si asta...
- Dar de unde ai aflat mestesugul ista? matusa, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am taiat lemne… Nu ma mai intreba cum, si zi bogdaproshti ca ti-am deschis ochii ce sa faci...
Taranului atata i-a trebuit. Da babei ce-i fagaduise, apoi se duce acasa, isi pune scoartele la car si-l infunda bine, injuga boii, se intoarce la ogor incarca un car zdravan de pule - si la targ, baete, cu dansele la vanzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene si tari pentru jupanese mari...
O cucoana vaduva, auzind asa vorbe din gura taranului, trimite o slujnica sa-l cheme la dansa ca sa-i dea un colb...
Slujnica se duce si cheama pe taran. Si cum vine taranul, cucoana il si ia la trei parale, zicand:
- Dar bine, mai tarane, ce porcarii spui pe langa cerdacul meu, ca te mananca mama dracului! Acus te pun la scara si-ti trag o batae, de te-or duce cu cerga acasa... Inteles-ai?
- Apoi, da’, milostiva cucoana, zise taranul scarpindu-se in cap. Sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ce sa facem? Ia niste pule ni-a dat Dumnezeu si le-am adus si noi la targ, sa vedem, ne-om pute prinde ceva parale pe dansele, ca ne mananca si pe noi o multime de angarii si de nevoi de tot felul...
- Mai, tarane, esti nebun, ori cum esti, de vorbesti pleve de fata cu mine?
- Ba fereasca Dumnezeu, cinstita cucoana, vorbesc vorbe sanatoase, saracul de mine! Iaca sa va aduc una ca s-o vedeti, daca nu ma credeti..."Tu-i-as praznicul cui le-a plamadit, ca m-a facut sa intru in dihonii cu lumea din pricina lor. Incaltea daca-ar fi de partea femeasca, le-as tine pentru mine, dar asa..."
Si odata se duce la car si alege un stiulete de puloiu, care era mai mare, si cu dansa deadreptul in casa la cucoana.
- Iaca, cucoana, saga-ti pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculita mea de toata vara? S-apoi dumneata ma mai inghii si cu batae, ca pesemne nu-s eu destul de batut de Dumnezeu! "Tu-i-as patruzecile cui stiu eu sa-i fut, ca au inceput a ma lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum ca taranul are dreptate, si se face a se uita intr-o parte, dar tot trsgea cu coada ochiului si la cinstita pula din cand in cand.
- Bata-te focul sa te bata, mai tarane, ca ticalos mai esti!… S-apoi cum s-ar face ca s-o poata cineva intrebuinta, cand ar vre? Nu-i vorba, ca mie una nu-mi face trebuinta. Dar tare ma mier si eu de asa comedie!
- Cum sa se face, cucoana! Sa ierte cinstita fata a dumneavoastra ia, cand vine cuiva pofta de dansa, o shueri de cateva ori, cum shueram noi oile la shtrunga, s-apoi atunci, tine-te la frecus - cat ai putea, ca las' daca m-a da de rusine. Iara cand te-i multimi si-i vrea sa te lese de frecus, sa strigi la dansa ho! ho! Haram nesatios!
Si atunci indata numai ce-o vezi ca se trage inapoi frumos, ca serpele la lapte dulce… Si pe urma, de cate ori ti se scoala... tot asa sa faci. Si daca nu te-i multami, atunci sa ma blastemi pe mine.
- Bata-te pustiea sa te bata, mojic mascaragios, c-al dracului mai esti, zise cucoana, care incepuse a se mai deprinde cu vorbe de masa... Ia iesi oleaca afara din odae, s-apoi te-oiu chema eu acus, ca avem oleaca treaba.
Taranul tace molcum si ese. Iara cucoana, drept cercare, incepe a suera nataranga, si atunci cinstita pula face zbarc in pizda cucoanei! Vorba ceea: gaina batrana nu se sparie de pula groasa.
Sedea, sarmana, cum sede mielul la tata oaei, pana ce se satura de supt. Cucoana era de cele mai tartose!
Stramta-n pizda, tare-n sele,
Crasca pula din masele,
Ca-i cam iute la otele!
In sfarsit dupa ce s-a saturat cucoana bine, apoi zice incetisor: ho! ho! haram nesatios! pula atunci pe loc s-a muiet si foflenchiu! cade jos... Cucoana indata o radica cu mare sfintenie si o pupa drept in bot... Apoi striga pe taran in casa si luandu-l cam pe departe, zice:
- Si cam cum s-a intamplat de ai tu blastamatii de-aiste, mai tarane?
- Cum sa se-ntample, cucoana? Ia mai asta primavara, samanand papusoi in tarina, a adus dracul - ca mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. Si unul din ei m-a intrebat ce seman? Eu nu-mi stapanesc gura? M-a impins pacatul sa raspund in ciuda ca pule seman, sa iertati dumneavoastra! Si atunci el pocit la gura sau naiba il mai stie cum a fost, a blagoslovit cu amandoua manile spre ogorul meu din treacat, zicand "Pule sa dea Dumnezeu sa se faca". Si cum vedeti dumneavoastra, pule s-au facut, fara stirea lui Dumnezeu. Si pula mea si trei bani, s-o caruta de jidani, sa ierte cinstita fata dumneavoastra.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-asa le cheama, cum asta pula sa le mai zicem?
- Mai omule, oare nu cumva acela a fost Hristos si cu Sfantul Petru? Ca numai ei sunt asa facatori de minuni...
- D-apoi, da, cucoana, mai stiu eu cine sa fi fost? Dumnezeu ori dracul, sa-i bag in pchizda mane-sa, ca mai bine nu le-oiu zice, sa ierte cinstita fata dumneavoastra, ca stiu ca mi-a facut-o buna...
- Daca-i asa cum spui tu, mai tarane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. Si de-aceea, hai ... |
Mari scriitori - texte erotice (I) Povestea Pulei
