Cele unsprezece mii de vergi – G. Apollinaire
Colectia Maestrii Literaturii Erotice, 1992
...Cineva batu la usa chiar atunci. Cu ingaduinta printului, isi facu aparitia o camerista tanara, afabila, proaspata si cocheta. Ii aducea o scrisoare dar vazand tinuta dezordonata a printului, se fastaci. Mony isi trase iute pantalonii.
-Asteptati cateva clipe, frumoasa domnita, am doua vorbe sa va zic.
Printul zavori usa pe data, o apuca pe Marieta de talie si o saruta cu lacomie. Ea se zbatu, mai intai indaratnica, dar, sub efectul imbratisarii, se supuse, departand buzele. Limba printului profita si isi croi loc, muscata de Marieta, a carei limba saltareata si ea gadila varful limbii printului.
Apoi, cu o mana, tanarul o cuprinse, cu alta ii ridica fustele si cum nu mai purta nimic pe dedesubt, mana ajunse iute intre pulpele pe care nu le banuise intr-atat de rotofele, caci Marieta era inalta si slaba. Locul era mitos si fierbinte, incat atinse o despicatura reavana. Fata impinse inainte din pantece, ratacind cu mana pe la slitul printului. In cele din urma il descheie si slobozi jucaria pe care, cand a intrat pe usa, abia de o zarise. Se excitau tandru, el mangaindu-i clitorisul iar dansa presand conducta cu degetelul cel mare. In fine printul ii puse picioarele pe dupa umeri iar ea isi dezveli sanii superbi si saltareti pe care printul ii saruta pe rand. Cand simti intrand vartejul cel fierbinte, incepu sa tipe.
-Bine... ce bine... minunat... doamne...esti grozav!
Mai misca hala-ndala din fund pana ce se pricopsi:
-Da... e bine...ia totul.
Curand ea stranse brusc instrumentul placerii spunand:
-Aici e de-ajuns.
Si scotandu-l, il abatu spre cealalta gaura, rotunda si ea, aflata, ca un ochi de ciclop, ceva mai la spate, intre doua sfere carnoase, sanatoase si albe. Bine unsa, oistea intra lejer, izbi vartos, si isi slobozi semintenia toata. La iesire facuse un “floc”, ca atunci cand scoti dopul la sticla... Dar cineva tocmai sunase pe hol si Marieta spuse “trebuie sa plec”, asa ca printul imbratisand-o, ii puse doi ludovici in palma. De cum iesi, el mai intai spala unealta apoi, deschizand scrisoarea, citi:
“ Frumosul meu roman,
Cum o duci? Ti-ai revenit dupa atata truda? Aminteste-ti ce mi-ai zis: Daca n-am sa te iubesc de douazeci de ori la randul, unsprezece mii de vergi sa-mi fie pedeapsa. Si n-ai facut-o de douazeci de ori, cu atat mai rau pentru tine.
Ai fost alaltaieri in futoarul Alexinei din strada Duphot. Acum, daca tot ne cunoastem, poti veni oricand la mine. La Alexina nu se mai poate. Nu ma primeste nici pe mine. Senatorul ei este foarte gelos.
Mie nu-mi pasa, iubitul meu este explorator si acum insira pe ata perle impreuna cu negresele de pe Coasta de Fildes. Vino la mine in strada Prony, nr 214, te asteptam pe la patru.
Culculina d`Ancone
Cand sfarsi de citit scrisoarea, printul privi la ceas. Era unsprezece dimineata. Suna dupa masor care urca si il masa, facandu-i si dorsala. Sedinta il intari. Facu o baie si se simti proaspat si bine dispus, asa ca suna dupa frizer care il tunse si-l patrunse artistic. Ultimul urca pedichiuristul care ii facu unghiile. Acum printul se simtea cu adevarat in apele sale. Cobori, se plimba pe bulevarde, dejuna copios, apoi lua o birja, indreptandu-se catre strada Prony. Culculina locuia singura intr-un mic hotel. Il introduse o bona batrana. Intreaga cladire era mobilata cu mult gust.
Fu condus intr-un dormitor cu paturi joase, largi, de arama. Parchetul era acoperit cu blanuri de animale care inabuseau zgomotul pasilor. Zorit, printul se dezbraca astfel ca era deja gol-golut atunci cand Alexina si Culculina intrara, imbracate in splendide halate. Dupa ce rasera si se imbratisara, printul mai intai se aseza, apoi isi puse cate o fata pe fiecare picior, nu inainte de a le ridica poala halatului doar atat cat ele sa ramana, totusi, decent imbracate iar el la randu-i, sa le simta poponetul gol lipit de coapse. Tinandu-le cu cate o mana, le dadu huta pe fiecare, timp in care fetele ii gadilara trompa.
Cand tustrei fura indestulati indeajuns, printul hotari:
-Si acum sa ne jucam de-a scoala.
Astfel le aseza pe fiecare pe cate un scaunel in fata sa, dupa care, reflectand cateva clipe, le zise:
-Domnisoarelor, tocmai am avut impresia ca nu purtati chiloti. Ar trebui sa va fie rusine. Mergeti de-indata si vi-l puneti.
Cand fetele revenira, printul incepura lectia.
-Domnisoara Alexina, spuneti-ne cum se numeste regele Italiei?
-Habar n-am si nici nu ma intereseaza, raspunse Alexina.
-Atunci treceti va rog pe pat, se rasti profesorul. O aseza in genunchi pe pat, cu fundul intors si-i ridica fusta, indepartandu-i chiloteii doar atat cat sa descopere cele doua mere domnesti pe care porni sa le plesneasca cu latul palmei, pana ce detera in parg. Pe Alexina palmele numai ce-o incalzira ca-si si izmeni fundul astfel incat printul nu mai putut sa-si puna frau. Cuprinzand fata in brate, ii lua sanii in palme, pe sub halat, apoi cobori mana si cu un scarpinis la urdinis, o innebuni cu totul.
Ast timp mainile ei nu lenevisera ci apucara armasarul printului si-l calauzeau acum pe cararea cea stramta a Sodomei. Cand Alexina se apleca, iaca-i si sezatoarea pe care Mony o tinti dintr-o ochire.
Si cum fu inlauntrul ei, restul ven... |