|
 |
| Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |  Regasire | Autor : darina80z - 2011-08-05
Citita de 7607 ori - Nota 8.19 (254 voturi) | | | Ploaia torentiala de vara pornita din senin m-a facut sa grabesc pasii. Fuck ! Asta imi mai lipsea ! Ma indreptam obosit spre casa dupa o zi lunga petrecuta la spital, printre pacientii mei, printre urgente si inteventii chirurgicale. Tot ce-mi doream la ora aceea tarzie a serii era sa ma intind pe un pat. Ploaia imi biciuia fata si ma mai revigora oarecum. Am scrasnit din dinti la gandul ca masina mea era inca in service, noroc ca spitalul era aproape de casa mea. N-am vazut cand o tipa a alergat iesind grabita pe usa unui magazin, tasnind direct in bratele mele. Am prins-o in brate, ajutand-o sa-si recapete echilibrul.
- Ma scuzati, domnisoara, nu v-am vazut.
Nu spunea nimic, iar cand a ridicat capul si m-a privit am mutit si eu. Era ea. Iubita mea. Iubita mea pe care o parasisem fara o vorba, cu 7 luni in urma. Eram medic rezident pe atunci si primisem o oferta sa lucrez in Anglia pentru cateva luni, in King George Hospital din Londra. Eram doar de 2 luni impreuna si am considerat ca nu avea rost sa-i explic ca nu puteam renunta la aceasta oportunitate in cariera mea. Dar cred ca mai mult m-am scutit pe mine de complicatii. Cred ca intr-un fel mi-a fost teama ca ma va face sa ma razgandesc si sa nu mai plec. Eram indragostit de ea si am fugit ca un las. Intr-o secunda mi-au revenit toate amintirile, in clipa in care i-am simtit parfumul parului aproape de fata mea. Credeam ca ma vindecasem, ca o uitasem si acum amintirea celor 2 luni pretrecute impreuna ma lovea din plin, direct in stomac. S-a retras din bratele mele si a mers mai departe grabita prin ploaie, fara sa-mi spuna un cuvant. Am ramas cateva clipe in ploaie, inert, incapabil sa ma misc. Acum ea era cea care imi intorcea spatele ! Si meritam asta. Cu varf si indesat. Nu puteam sa o pierd din nou ! Am alergat si am prins-o de mana, intorcand-o spre mine.
- Sunt eu ! Nu ma recunosti ?
Ploaia suroia peste noi incontinuu, inteferandu-se cu vocile gandurilor noastre.
- A trecut atat de mult timp
, o aud vorbind si parca glasul ii era strangulat de emotie.
- Sunt tot eu, nu m-am schimbat.
Ne priveam adanc in ochi, stand in ploaie si ploaia nici nu mai exista pentru noi. Nici strada. Nici putinii trecatori grabiti. Eram uzi pana la piele. Am prins-o de mana si am fortat-o sa alerge cu mine. Intr-un gang am lipit-o de perete impiedicand-o sa fuga, sprijinandu-mi palmele pe zid de o parte si de alta a trupului ei. Am fortat-o sa ma priveasca in ochi.
- Sunt eu, iubita mea!
- Nu te recunosc !
Cuvintele m-au lovit direct in stomac.
- Ce trebuie sa fac ca sa ma recunosti ? Sa-ti trezesc amintirile noptilor in care stateam treji pana tarziu ? Daca ai veni mai aproape si m-ai imbratisa usor cu bratele pe dupa gat si m-ai lasa sa-ti simt aroma buzelor, poate m-ai recunoaste
- A trecut prea mult timp
- Daca ai veni inca si mai aproape ai simti caldura trupului meu, ai simti cum caldura e emanata intermitent prin porii pielii mele
- Nu sunt pregatita pentru asta.
- Are sens. Trebuie sa ne redescoperim. De exemplu, ce simti acum ?
- Ma simt confuza.
- Da, pot simti asta.
- Te-am asteptat atat de mult timp sa te intorci
- Acum sunt aici
- M-am intrebat ce s-a intamplat cu tine
- Iar acum esti confuza
- Ce s-a intamplat ? Ce a fost gresit ?
- Nimic nu a fost gresit.
- Ce vrei de la mine acum ?
- Te vreau pe tine ! Vreau sa simt ca traiesc din nou, sa ma simt viu.
- Pasiunea inca arde in tine.
- Dar in tine, iubita mea ?
Atunci am vazut ca tremura usor de emotie sau de frig, nu stiu.
- Uite, stau aproape, hai sa bem un ceai si sa-ti usuci hainele, nu vreau sa racesti.
- Ce grijuliu e domnul doctor
- Te rog ! Putem continua discutia la mine.
- Sa nu-ti imaginezi ca va fi mai mult de atat !
- Nu-mi imaginez nimic, i-am replicat zambind, tragand-o de mana dupa mine in ploaie. In cateva clipe urcam déjà scarile spre modestul meu apartament.
Faptul ca o vedeam la mine, in noul meu apartament micut, dar mobilat modern, ma umplea de emotie.
- Te rog, simte-te ca acasa. Fa un dus repede pana nu racesti.
M-a lasat, ascultatoare, sa o conduc catre baie. I-am intins halatul meu de baie.
- Schimba-te, intre timp fac un ceai.
In timpul petrecut in Londra m-am deprins cu acest obicei si am invatat sa fac un ceai foarte bun.
M-am repezit in dormitor, unde mi-am schimbat hainele ude, m-am sters cu un prosop pe parul din care inca mai picura ploaia. O asteptam nerabdator in livingroom in fata cestilor de ceai aburinde.
S-a asezat pe canapea in fata mea, sorbind usor ceaiul cald cu multa lamaie. O priveam mut. Acum realizam ce dor imi fusese de ea !
- Ce mult mi-ai lipsit ! ma aud gandind cu voce tare.
- Nu mai mult decat mi-ai lipsit tu cand ai plecat fara nici un cuvant ! Puteai macar sa-mi lasi un e-mail Nu ma astepta, ma insor
Nu m-am putut abtine si am izbucnit in ras.
- Nu am plecat sa ma insor, iubito. Am lucrat intr-un spital din Anglia.
- Si acum te intorci si speri ca totul va fi cum era cand ai plecat. E greu, crede-ma.
- Stiu. Nu ma astept sa gasesc acelasi trecut care era in urma cu 7 luni.
- Nu sunt pregatita sa incep iarasi de unde am ramas, dupa modul in care ai disparut. Poate ca amandoi ne-am schimbat.
- Adevarat.
- Timpul indelungat si distanta si-au facut bine datoria. Tot ce ne-a ramas sunt amintirile frumoase.
- Poate
si suspiciune si ezitare fata de tot ce spun eu
- Pentru ca e greu de crezut ca dupa atata timp iti mai amintesti de mine ! Si ca ai ramas acelasi.
- Instinctul ce-ti spune ? Imi amintesc sau nu de tine? Iti amintesti sau nu de mine?
- De fapt nu te-am uitat niciodata. Dar nu sunt sigura ca esti acelasi. Simt ca esti un strain acum.
- Iti apreciez sinceritatea.
- Poate acele zile au disparut pentru totdeauna sau poate te voi recunoaste din nou intr-o zi.
- Ei bine, anunta-ma cand va veni acea zi, am spus oftand.
- Nu-mi spune ca astepti acea zi.
- Poate ca da ...
- Adevarul este ca esti la fel de confuz ca si mine !
- Simt ca daca am sta mai aproape unul de celalalt nu am mai irosi atata timp vorbind nonsensuri.
- Am fost ranita.Nu vreau sa ma atasez iarasi de tine si sa sufar din nou, intelegi ?
- Inteleg. Acum ai viata ta si nu vrei sa-ti fie date iarasi peste cap sentimentele.
- Si sa fiu abandonata din nou ! Vreau sa te pedepsesc pentru ca m-ai parasit fara nici un cuvant. Te astepti sa sar in bratele tale dupa atata timp ?
- Nu ...
- Chiar daca as vrea nu as putea.
- Ai terminat acum ?
Incepe sa rada usor.
- OK, e randul tau.
- Pot sa te sarut acum ?
Rade iarasi cu pofta.
- Obisnuiai sa faci asta in trecut, cand ma simteam frustrata si nervoasa. Saruta-ma!
M-am ridicat si din doi pasi am fost langa ea, tragand-o in sus, lipind-o de mine.
- Mi-e dor de caldura si tandretea buzelor tale
i-am soptit foarte aproape de buzele ei, fara sa le ating inca
mania limbii tale umede, furia din degetele tale inclestate in parul meu
dintii tai muscand cat de adanc pot din buza mea, unghiile tale sapand in ceafa mea
O simt cum cedeaza, cum se abandoneaza in bratele mele. Pot simti cum pieptul i se ridica si coboara, cum respira profund in timp ce o tin strang mai aproape de mine.
- Chiar vreau sa te musc acum!
- Musca-ma, ii soptesc cu buzele lipite de barbia ei.
- Ma predau, stiu ca nu pot scapa din imbratisarea ta.
O sarut ca un nebun. Nu sunt capabil sa ma opresc din acest sarut. Nu sunt capabil sa ma opresc sa-i caut limba cu limba mea. Simt cum isi strecoara mainile pe sub camasa mea si isi infinge unghiile in spatele meu.
- Vreau sa te pedepsesc, imi sopteste printre sarutari.
- Vreau sa-ti simt unghiile cum intra adanc in carnea mea.
Mainile coboara de pe talie, simtandu-i curbura feselor.
Ma musca de barbie, apoi imi suge cu putere buza de jos, aproape dureros. Gem, respirand greu.
- Infinge-ti unghiile adanc in mine, ca un cutit, ii soptesc cu buzele explorandu-i gatul.
Simt cum mainile ii coboara in jos, pe fesele mele si isi infinge unghiile in muschii mei, prin pantaloni. Imi incordez fesele, caci ii simt forta unghiilor prin pantalonul subtire, mai ales ca nu purtam nimic pe dedesubt.
Ii mangai fesele incet, le strang cu pasiune, presandu-le de mine, de taria din pantalonii mei. Respirand cu greutate ii soptesc in ureche :
- Mi-a fost dor de tine. Atat de mult mi-a fost dor de tine !
In acest punct ma impinge inapoi, aranjandu-si halatul care aproape ii cadea de pe umeri.
- Si mie mi-a fost dor de tine, dar nu in seara asta. In seara asta merg acasa.
Spunand acestea se rasuci pe calcaie, se repezi catre usa de la intrare, o deschide si fuge pe holul lung. O ajung din urma si o prind in brate.
- Nu ! Nu ma voi razgandi !
Ii ridic mainile deasupra capului pe peretele holului si ii lipesc trupul de perete. Se zbate sa scape, dar ii indepartez bratele pe perete, tinandu-le strans, in timp ce ma aplec sa o sarut. Muta capul in partea cealalta si nu reusesc sa-i ating buzele.
- Lasa-ma sa plec!
O sarut pe gat, presandu-i trupul de perete cu trupul meu. Lasa capul pe spate si ma musca de gat. Gem de placere, mangaindu-i sanii, in timp ce-mi presez madularul tare de fesele ei. Ii prind barbia in palme si ii imping gatul spre spate, prinzandu-i buzele intre ale mele, sarutandu-i-le, lingandu-i-le muscandu-i-le cu pasiune.
Imi strecor o mana pe sub halatul scurt si-i mangai coapsa.
- Nu ! Nu te vreau !
- Te vreau, iubito
Simt ca vorbele mele o mai imblanzesc putin, desi nu renunta de tot la lupta. Ii eliberez mainile si cobor cu buzele ... |
 |
|
|
|
|
|
|
