Puteti citi toata fantezia doar daca va inregistrati pe FanteziiErotice.ro |
| Tema pentru acasa |
Autor : pdtesticul - 2015-04-06
Citita de 5506 ori - Nota 7.18 (28 voturi) | |
|
Povesti din Testicul va prezinta: Tema pentru acasa
Noi, oamenii, suntem exact ca animalele. Uneori suntem pradatori, alteori suntem prada. In viata noastra de om, lucrurile nu mai stau asa simplu ca in salbaticie. Un leu lupta pentru a rapune antilopa. Antilopa lupta pentru a-si salva viata. Daca leul reuseste sa puna antilopa la pamant, o devoreaza, isi umple stomacelul, dupa care merge si doarme linistit fara vreo mustrare de constiinta ca a comis o crima. Bravo lui! Nici antilopa nu are resentimente fata de leu pentru ca a fost prea proasta sa se asigure, si acum a ajuns in stomac la leu. Nasol de ea! Dar nici daca reusea sa fuga, nu cred ca se intorcea si-i arata leului vreun fuck you,-I’m faster than you looser! Alerga antilopa cat alerga, pana vedea ca nu mai e urmarita, dupa care se oprea si se gandea -Ia’ sa mai pasc putin! Exact cum nici leul daca nu ar fi prins-o, nu s-ar fi gandit -F*tute-as in gura si-n cracii tai de un kilometru ca fugi ca o debila! Cum nu o dai, in salbaticie va fi mereu cineva cu castig in cauza.
Uite cum stau lucrurile in viata noastra:
Antiteza aceasta dintre pradator si prada e deobicei cea mai frumoasa metafora pentru dragoste. Se potrivesc oare la noi ecuatiile? Sa vedem!
– pradator + prada = hetero love
– pradator + pradator = gay love
– pradator – prada = laba la greu
– prada + pradator = barbatul sub piciorul femeii
– prada + prada = lesbi love
– pradator + (prada + pradator) = femeia are amant
– pradator + prada + pradator = menage-a-trois / dai muie lu’ nevastamea
Ecuatii, ecuatii, ecuatii!
Monica. Pe eleva mea o cheama Monica. Monica Țîțelungi. Mereu m-am intrebat de unde se trag numele astea de familii. Parca mai era si aia, Vacagrasa Virginica. Va dati seama, cum ma simteam eu, ea si colegii ei cand faceam prezenta la ore.
“Buna ziua dragii mei! Sa vedem cine lipseste: Atocului? Prezent. Albu? Prezent. Butucas? Prezent. …bla bla bla… Rosca? Prezent. Sulita? Prezent. Țîțelungi? tacere. Țîțelungi este? Țîțelungi e absenta domn profesor!” Nu mai zic ca astia dintr-a XI-a sunt cam dusi cu pluta. Fac niste glume de-ti cade maxilarul.
Alaltaieri le-am dat tema pentru acasa sa faca o compunere despre un lucru de care sunt foarte interesati, dar despre care nu stiu prea multe. Compunerea Monicai m-a atins cel mai mult. Unde m-a atins, o sa va dati voi seama singuri. Citez:
“Domnule profesor Paul,
Imi cer scuze ca incep aceasta compunere atat de personal, dar vreau sa fie ceva mai deosebita ca a colegilor mei. Aceasta compunere va lua forma unei scrisori pe care v-o adresez cu sinceritate.
M-am gandit toata ziua la un lucru despre care as vrea sa scriu. Si sa stiti ca e in stilul meu ceea ce urmeaza sa va spun. E in stilul meu sa imi asum consecintele riscand. Risc, dar imi si doresc sa va spun ca ma gandesc sa scriu despre p*la dvs, domnule profesor. Nu stiu daca ma voi putea pregati pentru bac. Nu cred ca voi putea rezista.
De unde va-ti luat domnule profesor? Asa de frumos, de chipes si de musculos? De ce la noi in scoala? De ce predati la clasa noastra? Nu mai suport! Nu mai vreau sa-mi bag degetul in pasarica la orele de filozofie! Nu mai vreau sa ma gandesc la Aristotel in timp ce va urmaresc umflatura din pantaloni! Nu mai vreau sa ma gandesc la Platon in timp ce visez cu ochii deschisi cum ma f*teti pe catedra in fata colegilor mei! Nu mai vreeaaaauu! Stiu ca doar din cauza numelui meu va abtineti sa va dati la mine. Dar daca trebuie intr-o luna devin majora si o sa-mi schimb numele, daca imi promiteti ca se poate intampla ceva intre noi.
Idioata asta a mea de pasarica nu mai poate rezista. Nu mai poate indura atata asteptare. Va rog mult sa-mi trimiteti o poza cu dvs gol cand imi cititi compunerea acasa.
Paul sunt bolnava. Nu intelegi ca am sindromul p*lii tale? Nu intelegi ca ma doare in oase cand ma gandesc la tine? Nu intelegi ca va trebui sa te calc cu masina daca nu imi raspunzi pozitiv la aceasta scrisoare?
Nu va rog nimic complicat domnule profesor. Vreau doar o noapte cu dvs. Lasati-ma sa va simt p*la in mine. Eu cu pisi ardem de nerabdare. As prefera sa fiu arsa pe rug ca Joana d’Arc sau ucisa ca Printesa Dianna, decat sa-mi spuneti ca nu vreti sa ma f*teti. Va promit ca voi fi fetita cuminte dupa asta. Nu voi mai fi asa nesimtita.
Cu ce sunt vinovata eu, domnule profesor? Oare nu sunt si eu destoinica sa fiu f*tuta de dvs? Oare nu spuneati dvs ca trebuie sa fim sinceri, si ca niciodata nu strica sa spui adevarul unei persoane, chiar daca s-ar putea sa nu-ti placa raspunsul? Nu spuneati dvs. ca daca nu risti nu castigi?
Eu risc, domnule profesor! Si va spun asta deja aproape soptind doar. Mi se duce voce in acute cand ma gandesc la dvs. Nici macar nu sunteti casatorit inca. Nu aveti ce pierde.
Nu spuneati dvs ca trebuie sa facem un bine de fiecare data cand ni se cere, chiar daca uneori trebuie sa dam mai mult de la noi? De ce nu-mi aratati ca si dvs mergeti pe aceleasi principii? Aratati-mi! Culcati-va cu mine! Eu va cer sa-mi faceti un bine!
Nu ne spuneati dvs ca trebuie sa fim buni cu oamenii din jur? Ca atunci cand nu ne costa nimic, sa fim cu adevarat buni? Veti fi oare dvs bun cu mine?... |
